UE este o entitate de integrare politic\u0103 \u0219i economic\u0103 bazat\u0103 pe Tratatul Uniunii Europene, care promoveaz\u0103 uniunea economic\u0103 \u0219i monetar\u0103, politica extern\u0103 \u0219i de securitate comun\u0103, precum \u0219i cooperarea \u00een domeniul poli\u021biei \u0219i justi\u021biei penale.<\/p>\n\n\n\n
Sediul central al activit\u0103\u021bilor UE este situat \u00een Bruxelles, Belgia. Pentru a forma un sistem de pia\u021b\u0103 unic \u00eentre statele membre UE, este esen\u021bial\u0103 existen\u021ba unei monede comune. \u00cen 1999, moneda unic\u0103 a UE, euro, a fost introdus\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Num\u0103rul statelor membre UE este \u00een prezent de 27 (martie 2024). Statele fondatoare au fost \u0219ase, iar dup\u0103 a \u0219asea extindere, num\u0103rul statelor membre UE a ajuns la 27.<\/p>\n\n\n\nDeceniu<\/td> State membre<\/td><\/tr> Statele fondatoare (1952)<\/td> Belgia, Germania, Fran\u021ba, Italia, Luxemburg, Olanda<\/td><\/tr> Prima extindere (1973)<\/td> Danemarca, Irlanda, Marea Britanie<\/td><\/tr> A doua extindere (1981)<\/td> Grecia<\/td><\/tr> A treia extindere (1986)<\/td> Portugalia, Spania<\/td><\/tr> A patra extindere (1995)<\/td> Austria, Finlanda, Suedia<\/td><\/tr> A cincea extindere (2004, 2007)<\/td> Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia<\/td><\/tr> Bulgaria, Rom\u00e2nia<\/td><\/tr> A \u0219asea extindere (2013)<\/td> Croa\u021bia<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n\u00cen 2020, Marea Britanie a p\u0103r\u0103sit UE. De asemenea, Islanda, Serbia, Turcia, Macedonia \u0219i Muntenegru sunt candidate pentru aderare. UE de ast\u0103zi s-a dezvoltat pe baza Comunit\u0103\u021bii Europene a C\u0103rbunelui \u0219i O\u021belului (CECO), fondat\u0103 de Belgia, Germania, Fran\u021ba, Italia, Luxemburg \u0219i Olanda.<\/p>\n\n\n\n
Tradi\u021bional, UE era compus\u0103 din trei piloni: ‘Comunitatea European\u0103 (CE)’, ‘Politica Extern\u0103 \u0219i de Securitate Comun\u0103 (PESC)’ \u0219i ‘Cooperarea Poli\u021bieneasc\u0103 \u0219i Judiciar\u0103 \u00een Materie Penal\u0103 (PJCC)’. \u00cen prezent, datorit\u0103 Tratatului Constitu\u021bional al UE, aceste trei structuri au fost unificate. CE a fost absorbit\u0103 de UE, iar UE a primit o personalitate juridic\u0103 interna\u021bional\u0103. Toate entit\u0103\u021bile comune utilizate \u00een UE au fost \u00eenlocuite de uniune, iar UE poate acum s\u0103 semneze tratate interna\u021bionale \u00een numele s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Sistemul juridic al UE, semnificativ diferit de cel japonez<\/span><\/h2>\n\n\n\nSistemul juridic al Uniunii Europene este format din trei componente principale: dreptul primar, dreptul secundar \u0219i jurispruden\u021ba. Vom explica con\u021binutul fiec\u0103rei categorii de drept.<\/p>\n\n\n\nCategoria de drept<\/td> Con\u021binut<\/td><\/tr> Dreptul primar<\/td> Tratatele \u0219i tratatele de modificare care stau la baza \u00eenfiin\u021b\u0103rii UE.<\/td><\/tr> Dreptul secundar<\/td> Legisla\u021bia derivat\u0103 din tratatele de baz\u0103 ale dreptului primar, cunoscut\u0103 sub numele de dreptul UE.<\/td><\/tr> Jurispruden\u021ba<\/td> Jurispruden\u021ba nu are for\u021b\u0103 obligatorie, dar contribuie la dezvoltarea dreptului UE. Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, care de\u021bine competen\u021ba exclusiv\u0103, interpreteaz\u0103 dreptul primar \u0219i secundar.<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<\/span>Dreptul primar: Tratatele care stau la baza Uniunii Europene<\/span><\/h2>\n\n\n\nDreptul primar se refer\u0103 la tratatele fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi Tratatul de baz\u0103 al UE. Acestea sunt redactate \u00een cadrul conferin\u021belor interguvernamentale la care particip\u0103 guvernele tuturor statelor membre \u0219i sunt adoptate \u0219i instituite prin consensul tuturor statelor membre. Dreptul primar intr\u0103 \u00een vigoare prin procedurile de ratificare ale tuturor statelor membre. \u00cen Japonia, dreptul primar al UE ar corespunde Constitu\u021biei.<\/p>\n\n\n\n
Tratatul UE \u0219i Tratatul privind func\u021bionarea Uniunii Europene au fost revizuite prin Tratatul de la Lisabona, devenind astfel tratatele fundamentale actuale. Protocoalele \u0219i documentele anexate la Tratatul UE \u0219i la Tratatul privind func\u021bionarea Uniunii Europene sunt, de asemenea, parte a tratatelor fundamentale. Parlamentul European \u0219i Comisia European\u0103 sunt organele legislative ale UE, deci trebuie s\u0103 respecte dreptul primar. Dreptul primar stabile\u0219te urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n
\nScopurile, obiectivele \u0219i principiile fundamentale ale UE<\/li>\n\n\n\n Institu\u021biile \u0219i structura organiza\u021bional\u0103<\/li>\n\n\n\n Procedurile legislative<\/li>\n\n\n\n Chestiuni importante privind diversele politici<\/li>\n\n\n\n Drepturile cet\u0103\u021benilor UE<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\nPe l\u00e2ng\u0103 tratatele fundamentale men\u021bionate mai sus, Carta Drepturilor Fundamentale a UE, care are aceea\u0219i valoare juridic\u0103 cu tratatele, \u0219i principiile generale de drept pe care se bazeaz\u0103 Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene sunt, de asemenea, incluse \u00een dreptul primar. Dreptul primar a jucat un rol semnificativ \u00een dezvoltarea drepturilor omului \u00een cadrul Comunit\u0103\u021bii Europene.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen plus, toate organiza\u021biile interna\u021bionale sunt \u00eenfiin\u021bate pe baza dreptului interna\u021bional, astfel \u00eenc\u00e2t dreptul interna\u021bional consuetudinar este, de asemenea, considerat drept primar. Dreptul interna\u021bional consuetudinar se refer\u0103 la regulile care trebuie respectate \u00een comunitatea interna\u021bional\u0103. \u00cen UE, deoarece majoritatea regulilor sunt codificate, dreptul interna\u021bional consuetudinar nu este \u00eentotdeauna considerat drept primar.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Drept secundar: \u201eDreptul UE\u201d stabilit pe baza tratatelor fundamentale<\/span><\/h2>\n\n\n\nDreptul secundar reprezint\u0103 legisla\u021bia derivat\u0103 din tratatele fundamentale, cunoscute sub numele de \u201eDreptul UE\u201d. Orice drept secundar care contravine dreptului primar este invalid. C\u00e2nd se elaboreaz\u0103 dreptul secundar, trebuie s\u0103 se indice clar scopul legislativ.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cazul \u00een care scopul legislativ nu este indicat sau este insuficient, actul poate fi declarat invalid ca urmare a unei \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave a cerin\u021belor procedurale. Legisla\u021bia na\u021bional\u0103 a fiec\u0103rui stat membru are prioritate \u0219i adesea include aspecte relevante pentru activit\u0103\u021bile corporative.<\/p>\n\n\n\n
Exist\u0103 cinci tipuri de drept secundar: regulamente, directive, decizii, recomand\u0103ri \u0219i avize. Acestea sunt clasificate \u00een func\u021bie de domeniul de aplicare \u0219i de gradul de constr\u00e2ngere juridic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Regulamente<\/span><\/h3>\n\n\n\nRegulamentele se aplic\u0103 direct guvernelor, companiilor \u0219i persoanelor fizice din statele membre, av\u00e2nd prioritate fa\u021b\u0103 de legisla\u021bia na\u021bional\u0103. Regulamentele intr\u0103 \u00een vigoare imediat \u00een toate statele membre, f\u0103r\u0103 a necesita legisla\u021bie na\u021bional\u0103 suplimentar\u0103 \u0219i exercit\u0103 o for\u021b\u0103 juridic\u0103 direct\u0103 asupra guvernelor statelor membre. Statele membre nu au voie s\u0103 obstruc\u021bioneze efectul direct al regulamentelor.<\/p>\n\n\n\n
Regulamentele au o for\u021b\u0103 juridic\u0103 aproape echivalent\u0103 cu legile adoptate de parlament \u0219i sunt considerate una dintre cele mai puternice forme de legisla\u021bie \u00een cadrul Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n
Un exemplu de regulament este Regulamentul REACH, care reprezint\u0103 reglement\u0103rile UE privind gestionarea substan\u021belor chimice. Substan\u021bele chimice produse sau utilizate \u00een UE sunt supuse obliga\u021biilor de \u00eenregistrare, evaluare, autorizare \u0219i restric\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Directive<\/span><\/h3>\n\n\n\nDirectivele exercit\u0103 o for\u021b\u0103 juridic\u0103 direct\u0103 asupra guvernelor statelor membre. Directivele stabilesc obiective politice \u0219i termene limit\u0103 pentru implementare, iar odat\u0103 adoptate, fiecare stat membru este obligat s\u0103 ating\u0103 aceste obiective prin m\u0103suri na\u021bionale, cum ar fi legisla\u021bia. Modul \u00een care se realizeaz\u0103 aceste m\u0103suri este la discre\u021bia fiec\u0103rui stat membru \u0219i nu se aplic\u0103 direct companiilor sau persoanelor fizice.<\/p>\n\n\n\n
Exemple de directive includ Directiva WEEE \u0219i Directiva RoHS. \u00cen februarie 2003, Directiva WEEE \u0219i Directiva RoHS au fost publicate \u0219i intrate \u00een vigoare. Directiva WEEE este o legisla\u021bie a UE privind de\u0219eurile de echipamente electrice \u0219i electronice, creat\u0103 pentru a promova reutilizarea \u0219i reciclarea \u0219i pentru a reduce de\u0219eurile de echipamente electrice \u0219i electronice.<\/p>\n\n\n\n
Directiva RoHS reglementeaz\u0103 restric\u021biile privind utilizarea anumitor substan\u021be periculoase, pentru a evita impactul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane \u0219i a mediului. \u00cen prezent, utilizarea a zece substan\u021be este restric\u021bionat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Decizii<\/span><\/h3>\n\n\n\nDeciziile au o for\u021b\u0103 juridic\u0103 direct\u0103 asupra anumitor guverne ale statelor membre, companii sau persoane fizice. Deciziile sunt m\u0103suri individuale \u0219i specifice, iar procedura legislativ\u0103 pentru adoptarea deciziilor este determinat\u0103 de domeniul politic tratat. Deciziile sunt incluse atunci c\u00e2nd legisla\u021bia UE existent\u0103, listele de standarde armonizate sau standardele europene sunt revizuite.<\/p>\n\n\n\n
Un exemplu de decizie este ad\u0103ugarea de excep\u021bii la aplicarea Directivei RoHS. Directiva RoHS stabile\u0219te aplica\u021bii exceptate pentru utilizarea substan\u021belor periculoase atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 alternative tehnice viabile.<\/p>\n\n\n\n