<\/span><\/h2>\n\n\n\nCel mai important aspect \u00een \u00een\u021belegerea DES este c\u0103 acesta este pozi\u021bionat ca o form\u0103 de \u201econtribu\u021bie \u00een natur\u0103\u201d \u00een conformitate cu Legea Japonez\u0103 a Companiilor. De obicei, persoanele care subscriu la ac\u021biuni pl\u0103tesc companiei \u00een bani, dar articolul 199, alineatul (1), punctul 3 al Legii Japoneze a Companiilor permite ca proprietatea care nu este bani s\u0103 fie folosit\u0103 ca scop pentru contribu\u021bie <\/sup>. Aceast\u0103 contribu\u021bie cu proprietate care nu este bani este cunoscut\u0103 ca \u201econtribu\u021bie \u00een natur\u0103\u201d. \u00cen tranzac\u021biile DES, creditorul contribuie companiei nu cu bani \u00een numerar, ci cu \u201ecrean\u021ba de bani\u201d pe care o de\u021bine \u00eempotriva companiei <\/sup>.<\/p>\n\n\n\nCa rezultat al acestei tranzac\u021bii, compania dob\u00e2nde\u0219te crean\u021ba de bani contribuit\u0103. Astfel, compania devine creditorul propriilor sale datorii. C\u00e2nd crean\u021ba \u0219i datoria apar\u021bin aceluia\u0219i subiect, acestea se sting. Acest efect juridic este determinat de principiul \u201econfuziunii\u201d stabilit \u00een articolul 520 al Codului Civil Japonez <\/sup>. \u00cen consecin\u021b\u0103, compania poate s\u0103 emit\u0103 ac\u021biuni pentru a-\u0219i m\u0103ri capitalul \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 sting\u0103 datoriile corespunz\u0103toare.<\/p>\n\n\n\nAstfel, faptul c\u0103 DES este juridic structurat ca o contribu\u021bie \u00een natur\u0103 are o semnifica\u021bie care dep\u0103\u0219e\u0219te o simpl\u0103 clasificare tehnic\u0103. Legea Japonez\u0103 a Companiilor impune reglement\u0103ri stricte asupra contribu\u021biilor \u00een natur\u0103. Acest lucru este pentru a preveni ca active f\u0103r\u0103 valoare sau supraevaluate s\u0103 fie contribuite, ceea ce ar putea deteriora \u00een mod substan\u021bial capitalul companiei \u0219i ar putea aduce prejudicii altor ac\u021bionari sau creditorilor companiei <\/sup>. Prin urmare, este esen\u021bial s\u0103 respect\u0103m cu stricte\u021be aceast\u0103 serie de proceduri legale legate de contribu\u021bia \u00een natur\u0103 atunci c\u00e2nd execut\u0103m un DES. \u00cen\u021belegerea acestei naturi juridice este punctul de plecare pentru a \u00een\u021belege toate procedurile \u0219i riscurile asociate cu DES.<\/p>\n\n\n\n<\/span>Avantajele \u0219i riscurile poten\u021biale ale DES din perspectiva managementului<\/span><\/h2>\n\n\n\nDES reprezint\u0103 o op\u021biune strategic\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru deciziile de management, at\u00e2t pentru companiile debitoare, c\u00e2t \u0219i pentru creditorii acestora. Este necesar\u0103 o analiz\u0103 atent\u0103 a avantajelor \u0219i riscurilor.<\/p>\n\n\n\n
Din perspectiva companiei debitoare, principalul avantaj este \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea fundamental\u0103 a structurii financiare. Transformarea datoriilor \u00een capital duce la reducerea pasivelor \u0219i la cre\u0219terea activelor nete \u00een bilan\u021bul contabil. Acest lucru \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te rata capitalului propriu \u0219i permite companiei s\u0103 ias\u0103 din starea de insolven\u021b\u0103. Dac\u0103 se rec\u00e2\u0219tig\u0103 \u00eencrederea extern\u0103, se pot a\u0219tepta noi finan\u021b\u0103ri de la institu\u021biile financiare \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rela\u021biilor cu partenerii comerciali. \u00cen plus, eliminarea necesit\u0103\u021bii de a rambursa \u00eemprumuturile \u0219i de a pl\u0103ti dob\u00e2nzile \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te semnificativ fluxul de numerar, permi\u021b\u00e2nd redirec\u021bionarea fondurilor c\u0103tre redresarea afacerii \u0219i investi\u021bii pentru cre\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n
Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 riscuri semnificative pentru companie. Cel mai mare risc este diluarea controlului managerial. Institu\u021biile financiare care erau anterior doar creditori pot deveni ac\u021bionari \u0219i pot exercita drepturi de vot, influen\u021b\u00e2nd direct managementul. Acest lucru poate reduce puterea ac\u021bionarilor existen\u021bi \u0219i poate limita libertatea managerial\u0103. De asemenea, de\u0219i plata dob\u00e2nzilor dispare, odat\u0103 cu redresarea performan\u021bei, compania poate fi obligat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dividende noilor ac\u021bionari. \u00cen plus, dac\u0103 majorarea de capital dep\u0103\u0219e\u0219te 100 de milioane de yeni, compania nu va mai putea beneficia de m\u0103surile fiscale preferen\u021biale pentru \u00eentreprinderile mici \u0219i mijlocii, ceea ce constituie un dezavantaj fiscal.<\/p>\n\n\n\n
Din perspectiva creditorilor, DES poate fi o op\u021biune realist\u0103 pentru recuperarea crean\u021belor de la companiile aflate \u00een pragul falimentului. Renun\u021barea la crean\u021be \u00eenseamn\u0103 pierderea lor total\u0103, dar prin DES, ob\u021binerea de ac\u021biuni ofer\u0103 posibilitatea de a viza un c\u00e2\u0219tig viitor. Dac\u0103 restructurarea companiei este un succes, valoarea ac\u021biunilor de\u021binute poate cre\u0219te, permi\u021b\u00e2nd ob\u021binerea unui randament care dep\u0103\u0219e\u0219te suma ini\u021bial\u0103 a crean\u021bei prin v\u00e2nzarea de ac\u021biuni \u0219i venituri din dividende. \u00cen plus, implicarea ca ac\u021bionar \u00een management permite supravegherea procesului de restructurare \u0219i luarea de m\u0103suri active pentru maximizarea valorii investi\u021biei.<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, riscurile pentru creditori sunt semnificative. Cel mai mare risc este retrogradarea rangului de prioritate al crean\u021belor legale. Crean\u021ba sub form\u0103 de \u00eemprumut, care avea un rang prioritar \u00een rambursarea din activele companiei, se transform\u0103 \u00een ac\u021biuni, care reprezint\u0103 crean\u021be cu cel mai sc\u0103zut rang. \u00cen cazul \u00een care compania e\u0219ueaz\u0103 \u00een restructurare \u0219i se lichideaz\u0103, valoarea ac\u021biunilor devine zero, f\u0103c\u00e2nd extrem de dificil\u0103 recuperarea investi\u021biei. De asemenea, se pierde venitul din dob\u00e2nzi contractuale. \u00cen plus, dac\u0103 compania vizat\u0103 este privat\u0103, ac\u021biunile ob\u021binute nu au lichiditate pe pia\u021b\u0103, ceea ce face dificil\u0103 v\u00e2nzarea lor pentru a ob\u021bine numerar. \u00cen esen\u021b\u0103, DES transform\u0103 pozi\u021bia creditorului dintr-una defensiv\u0103, cu risc \u0219i randament sc\u0103zut, \u00eentr-una ofensiv\u0103, cu risc \u0219i randament ridicat.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Procedurile de Execu\u021bie a DES \u00een Cadrul Legisla\u021biei Companiilor din Japonia<\/span><\/h2>\n\n\n\nDeoarece DES implic\u0103 aport \u00een natur\u0103, este necesar s\u0103 se urmeze procedurile stricte stabilite de legea companiilor din Japonia. Elementul central al acestor proceduri este sistemul de inspec\u021bie efectuat de un inspector numit de instan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Articolul 207, alineatul (1) din legea companiilor japoneze stipuleaz\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd se efectueaz\u0103 un aport \u00een natur\u0103, compania trebuie s\u0103 solicite instan\u021bei numirea unui inspector pentru a investiga dac\u0103 valoarea propriet\u0103\u021bii aportate este adecvat\u0103 sau nu. Aceast\u0103 procedur\u0103 este un sistem important pentru a preveni supraevaluarea propriet\u0103\u021bilor aportate \u0219i pentru a asigura consolidarea capitalului companiei, dar, deoarece necesit\u0103 timp \u0219i costuri, devine o povar\u0103 semnificativ\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, legea companiilor din Japonia prevede excep\u021bii importante fa\u021b\u0103 de acest principiu. Articolul 207, alineatul (9) enumer\u0103 mai multe cazuri \u00een care inspec\u021bia inspectorului nu este necesar\u0103 sub anumite condi\u021bii, iar aceste excep\u021bii fac posibil\u0103 executarea DES. Cea mai relevant\u0103 pentru DES este prevederea punctului 5 al aceluia\u0219i alineat. Conform acestei prevederi, nu este necesar\u0103 inspec\u021bia inspectorului dac\u0103 proprietatea aportat\u0103 este “o crean\u021b\u0103 pecuniar\u0103 fa\u021b\u0103 de o societate pe ac\u021biuni” \u0219i dac\u0103 sunt \u00eendeplinite urm\u0103toarele dou\u0103 condi\u021bii:<\/p>\n\n\n\n
\nTermenul de plat\u0103 al respectivei crean\u021be pecuniare a sosit.<\/li>\n\n\n\n Valoarea aportului stabilit\u0103 pentru respectiva crean\u021b\u0103 pecuniar\u0103 nu dep\u0103\u0219e\u0219te valoarea contabil\u0103 a datoriei asociate crean\u021bei.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\nAceast\u0103 prevedere a fost stabilit\u0103 pentru a facilita executarea DES. Atunci c\u00e2nd o companie aporteaz\u0103 propriile datorii, valoarea acestora poate fi verificat\u0103 obiectiv prin intermediul contabilit\u0103\u021bii companiei, astfel riscul de supraevaluare este sc\u0103zut \u0219i se consider\u0103 c\u0103 nu este necesar\u0103 inspec\u021bia inspectorului. \u00cen practic\u0103, atunci c\u00e2nd termenul de plat\u0103 al crean\u021bei vizate nu a sosit \u00eenc\u0103, este o practic\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 ca debitorul, compania, s\u0103 declare renun\u021barea la “beneficiul termenului”, cre\u00e2nd astfel artificial sosirea termenului de plat\u0103 \u0219i \u00eendeplinind aceast\u0103 condi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
Av\u00e2nd \u00een vedere aceste reglement\u0103ri, procedura general\u0103 pentru executarea DES este urm\u0103toarea: \u00cen primul r\u00e2nd, compania \u0219i creditorul ajung la un acord cu privire la executarea DES. Apoi, consiliul de administra\u021bie al companiei hot\u0103r\u0103\u0219te asupra emiterii de ac\u021biuni noi \u0219i ob\u021bine o rezolu\u021bie special\u0103 la adunarea general\u0103 a ac\u021bionarilor (\u00een principiu, aprobarea prin majoritatea a dou\u0103 treimi a drepturilor de vot ale ac\u021bionarilor prezen\u021bi, care de\u021bin peste jum\u0103tate din drepturile de vot exercitabile). Dup\u0103 aprobare, creditorul depune o cerere de subscriere a ac\u021biunilor, iar compania aloc\u0103 ac\u021biunile. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een termen de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la data intr\u0103rii \u00een vigoare, se aplic\u0103 pentru \u00eenregistrarea modific\u0103rilor la biroul de registru juridic. \u00cen acest moment, pe l\u00e2ng\u0103 cererea de \u00eenregistrare, trebuie s\u0103 se ata\u0219eze \u0219i procesul-verbal al adun\u0103rii generale a ac\u021bionarilor, lista ac\u021bionarilor, certificatul de subscriere a ac\u021biunilor \u0219i o copie a contabilit\u0103\u021bii companiei care s\u0103 ateste existen\u021ba \u0219i valoarea crean\u021bei pecuniare care face obiectul aportului.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Aspecte legale \u0219i fiscale importante de luat \u00een considerare \u00een implementarea DES \u00een Japonia<\/span><\/h2>\n\n\n\nDe\u0219i DES (Debt Equity Swap) este o metod\u0103 eficient\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire financiar\u0103, implementarea sa implic\u0103 riscuri legale \u0219i fiscale semnificative. Neglijarea acestora poate duce la pierderi nea\u0219teptate \u0219i la asumarea unor responsabilit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Un risc legal deosebit de important este “responsabilitatea de completare a valorii”, care presupune c\u0103, dac\u0103 valoarea bunurilor aportate ca aport \u00een natur\u0103 este semnificativ mai mic\u0103 dec\u00e2t valoarea de aport stabilit\u0103 de companie, p\u0103r\u021bile implicate trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 companiei diferen\u021ba. Articolul 212 \u0219i Articolul 213 din Legea Companiilor din Japonia stabilesc c\u0103, \u00een astfel de cazuri, aportatorii \u00een natur\u0103 (\u00een cazul DES, creditorii) \u0219i directorii care au gestionat aceast\u0103 ofert\u0103 sunt responsabili, solidar, pentru completarea sumei lips\u0103. Chiar \u0219i \u00een cazurile \u00een care investiga\u021bia inspectorului este scutit\u0103, dac\u0103 evaluarea valorii crean\u021bei aportate este considerat\u0103 inadecvat\u0103 retrospectiv, riscul de a fi urm\u0103rit pentru aceast\u0103 responsabilitate persist\u0103. Prin urmare, este esen\u021bial s\u0103 se confirme c\u0103 crean\u021ba care urmeaz\u0103 s\u0103 fie aportat\u0103 este legal valabil\u0103 \u0219i c\u0103 are o valoare substan\u021bial\u0103 echivalent\u0103 cu valoarea sa contabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103, \u00een practic\u0103, un risc fiscal adesea mai grav este impozitarea “beneficiului din anularea datoriei”. Din perspectiva legisla\u021biei fiscale, c\u00e2nd o companie beneficiaz\u0103 de anularea unei datorii, suma anulat\u0103 este considerat\u0103 profit al companiei (venit impozabil) \u0219i devine subiect de impozitare pe profitul corpora\u021biilor. \u00cen contextul DES, dac\u0103 valoarea contabil\u0103 a datoriei care se anuleaz\u0103 este mai mare dec\u00e2t valoarea de pia\u021b\u0103 a ac\u021biunilor emise, diferen\u021ba poate fi recunoscut\u0103 ca “beneficiu din anularea datoriei” \u0219i poate fi impozitat\u0103. De exemplu, dac\u0103 pentru anularea unei datorii de 100 de milioane de yeni se emit ac\u021biuni \u00een valoare de pia\u021b\u0103 de 50 de milioane de yeni, diferen\u021ba de 50 de milioane de yeni poate deveni subiect de impozitare ca beneficiu din anularea datoriei. Este absolut necesar s\u0103 se evite situa\u021bia \u00een care, \u00een ciuda implement\u0103rii DES pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea financiar\u0103, compania se confrunt\u0103 cu necesitatea de a dispune de fonduri substan\u021biale pentru plata impozitelor, ceea ce ar putea agrava \u00een mod ironic situa\u021bia fluxului de numerar.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>\u00cenv\u0103\u021b\u00e2nd din jurispruden\u021b\u0103 riscurile DES: Cazul \u00een care a fost chestionat\u0103 obliga\u021bia de explicare a unui expert<\/span><\/h2>\n\n\n\nGravitatea riscurilor fiscale asociate cu DES (Double Entry System) este evident\u0103 \u0219i din cazurile de jurispruden\u021b\u0103. Deosebit de remarcabil este cazul \u00een care un expert contabil a fost sever sanc\u021bionat pentru nerespectarea obliga\u021biei de explicare, conform unei decizii a Tribunalului Districtual Tokyo din 30 mai 2016 (Heisei 28).<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acest caz, o firm\u0103 de contabilitate a propus unei companii cliente s\u0103 implementeze DES ca strategie de reducere a impozitelor pe mo\u0219tenire pentru proprietar. Cu toate acestea, \u00een timpul propunerii, firma nu a explicat suficient riscul semnificativ ca, prin implementarea DES, compania s\u0103 genereze un beneficiu substan\u021bial din anularea datoriilor, rezult\u00e2nd \u00een impunerea unui impozit pe profit de aproximativ 300 de milioane de yeni. Ca rezultat, compania care a implementat DES a fost for\u021bat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o sum\u0103 nea\u0219teptat de mare de taxe.<\/p>\n\n\n\n
Tribunalul a recunoscut responsabilitatea complet\u0103 a firmei de contabilitate \u0219i a ordonat compensarea integral\u0103 a daunelor suferite de companie. \u00cen decizia sa, tribunalul a subliniat c\u0103 riscul de impozitare a beneficiilor din anularea datoriilor asociate cu DES este o chestiune de cuno\u0219tin\u021be comune pentru exper\u021bii fiscali. Mai mult, a concluzionat c\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ofer\u0103 sfaturi ca exper\u021bi, exist\u0103 o obliga\u021bie de a explica \u00een mod concret \u0219i suficient aceste riscuri semnificative, astfel \u00eenc\u00e2t clien\u021bii s\u0103 le poat\u0103 \u00een\u021belege, \u0219i c\u0103 neglijarea acestei obliga\u021bii constituie o \u00eenc\u0103lcare a datoriei de aten\u021bie ca expert.<\/p>\n\n\n\n
Acest caz juridic subliniaz\u0103 faptul c\u0103 DES nu se limiteaz\u0103 doar la procedurile legale ale dreptului societar. Chiar dac\u0103 DES este implementat cu proceduri juridice impecabile, ignorarea impactului fiscal poate avea consecin\u021be devastatoare asupra managementului unei companii. \u00cen planificarea \u0219i implementarea DES, este esen\u021bial\u0103 o \u00een\u021belegere integrat\u0103 care s\u0103 acopere at\u00e2t dreptul societar, c\u00e2t \u0219i legisla\u021bia fiscal\u0103, iar exper\u021bii sunt supu\u0219i unor obliga\u021bii de aten\u021bie extrem de ridicate.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>O alt\u0103 metod\u0103: Compararea cu \u201eDES-ul Pseudo\u201d<\/span><\/h2>\n\n\n\nPentru a evita riscul de impozitare a beneficiului din stingerea datoriei asociat cu DES-ul bazat pe aport \u00een natur\u0103, \u00een practic\u0103 se poate utiliza o metod\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de \u201eDES-ul Pseudo\u201d. Aceasta are aceea\u0219i substan\u021b\u0103 economic\u0103 cu DES-ul bazat pe aport \u00een natur\u0103, dar prin schimbarea formei juridice se urm\u0103re\u0219te ob\u021binerea unui efect fiscal diferit.<\/p>\n\n\n\n
DES-ul Pseudo este structurat prin efectuarea consecutiv\u0103 a urm\u0103toarelor dou\u0103 tranzac\u021bii:<\/p>\n\n\n\n
\n\u00cen primul r\u00e2nd, creditorul face un aport \u00een bani companiei, similar cu o majorare de capital prin alocare c\u0103tre ter\u021bi, \u0219i prime\u0219te \u00een schimb ac\u021biuni.<\/li>\n\n\n\n Apoi, compania folose\u0219te banii pl\u0103ti\u021bi pentru a \u201eachita\u201d datoria fa\u021b\u0103 de respectivul creditor.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\nPrin aceast\u0103 metod\u0103, datoria nu se stinge prin \u201econfuziune\u201d ca \u00een cazul aportului \u00een natur\u0103, ci prin \u201eachitare\u201d cu bani. Deoarece majorarea de capital prin aport \u00een bani \u0219i achitarea datoriei cu bani sunt tranzac\u021bii independente, \u00een principiu, compania nu realizeaz\u0103 un beneficiu din stingerea datoriei \u0219i astfel se poate evita riscul de impozitare.<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, exist\u0103 riscuri asociate cu DES-ul Pseudo. Dac\u0103 autorit\u0103\u021bile fiscale consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 serie de tranzac\u021bii sunt \u00een esen\u021b\u0103 un singur act \u0219i c\u0103 scopul lor este exclusiv reducerea sarcinii fiscale, acestea pot fi respinse ca \u201eact de evitare a taxelor\u201d \u0219i impozitate la fel ca DES-ul bazat pe aport \u00een natur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Mai jos este prezentat\u0103 o tabel\u0103 care rezum\u0103 principalele diferen\u021be \u00eentre DES-ul bazat pe aport \u00een natur\u0103 \u0219i DES-ul Pseudo.<\/p>\n\n\n\nElement de compara\u021bie<\/td> DES bazat pe aport \u00een natur\u0103<\/td> DES Pseudo<\/td><\/tr><\/thead> Structur\u0103 juridic\u0103<\/td> Aport \u00een natur\u0103 al crean\u021bei<\/td> Combinarea aportului \u00een bani \u0219i achit\u0103rii datoriei<\/td><\/tr> Motivul stingerii datoriei<\/td> Confuziune<\/td> Achitare<\/td><\/tr> Proceduri conform legii societ\u0103\u021bilor<\/td> Procedura pentru aport \u00een natur\u0103<\/td> Procedura pentru aport \u00een bani<\/td><\/tr> Risc de impozitare a beneficiului din stingerea datoriei<\/td> Exist\u0103<\/td> \u00cen principiu nu exist\u0103 (dar exist\u0103 riscul de a fi considerat act de evitare a taxelor)<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\nAlegerea \u00eentre aceste dou\u0103 metode necesit\u0103 o judecat\u0103 strategic\u0103 avansat\u0103, lu\u00e2nd \u00een considerare riscul de impozitare, claritatea procedurilor \u0219i posibilitatea ca autorit\u0103\u021bile s\u0103 le considere ca acte de evitare a taxelor.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Concluzie<\/span><\/h2>\n\n\n\nDebt Equity Swap-ul reprezint\u0103 un instrument extrem de eficient pentru a consolida structura financiar\u0103 a unei companii \u0219i a-i permite rena\u0219terea. Cu toate acestea, implementarea sa este similar\u0103 cu manevrarea unei s\u0103bii cu o lam\u0103 ascu\u021bit\u0103. Respectarea cu precizie a procedurilor de aport \u00een natur\u0103 stabilite de Legea Companiilor din Japonia este esen\u021bial\u0103, la fel \u0219i gestionarea riscului fiscal semnificativ reprezentat de beneficiul anul\u0103rii datoriei. Cheia succesului const\u0103 \u00een modul \u00een care se gestioneaz\u0103 aceste aspecte. Decizia de a alege \u00eentre un DES bazat pe aport \u00een natur\u0103 \u0219i un DES pseudo, precum \u0219i aplicarea acestora, necesit\u0103 o \u00een\u021belegere profund\u0103 \u0219i o planificare atent\u0103 at\u00e2t din punct de vedere juridic, c\u00e2t \u0219i fiscal.<\/p>\n\n\n\n
Firma noastr\u0103 de avocatur\u0103 Monolith ofer\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de clien\u021bi, at\u00e2t na\u021bionali c\u00e2t \u0219i interna\u021bionali, cu un istoric bogat de sfaturi \u00een implementarea Debt Equity Swap-urilor. Echipa noastr\u0103 include mai mul\u021bi vorbitori de englez\u0103 cu calific\u0103ri juridice str\u0103ine, capabili s\u0103 gestioneze cazuri interna\u021bionale. Oferim suport cuprinz\u0103tor, de la structurarea \u0219i executarea tranzac\u021biilor conform Legii Companiilor din Japonia, p\u00e2n\u0103 la identificarea \u0219i propunerea de strategii pentru atenuarea riscurilor fiscale \u0219i juridice asociate. Pentru a utiliza aceste strategii financiare complexe \u00een mod sigur \u0219i eficient, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 beneficia\u021bi de expertiza noastr\u0103 specializat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Swapul datorie-capital (Debt-Equity Swap, denumit \u00een continuare \u201eDES\u201d) reprezint\u0103 o metod\u0103 puternic\u0103 prin care companiile \u00ee\u0219i pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi structura financiar\u0103 \u0219i pot urm\u0103ri restructurarea managemen […]<\/p>\n","protected":false},"author":32,"featured_media":66979,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[24,91],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/66978"}],"collection":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/32"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=66978"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/66978\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67207,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/66978\/revisions\/67207"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/66979"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=66978"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=66978"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=66978"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}