<\/span><\/h3>\n\n\n\nPentru ca un act de disput\u0103 s\u0103 fie considerat legitim, primul criteriu este ca subiectul ac\u021biunii s\u0103 fie adecvat. Deoarece dreptul la disput\u0103 este un drept menit s\u0103 echilibreze negocierile colective, ac\u021biunile de disput\u0103 trebuie s\u0103 fie organizate sistematic de c\u0103tre sindicate sau grupuri de lucr\u0103tori echivalente, care pot fi subiecte ale negocierilor colective. <\/p>\n\n\n\n
Prin urmare, grevele efectuate f\u0103r\u0103 decizia oficial\u0103 a sindicatului, cunoscute sub numele de “greve s\u0103lbatice”, lipsesc de legitimitatea subiectului \u0219i sunt considerate ilegale. \u00cen jurispruden\u021ba japonez\u0103, grevele s\u0103lbatice efectuate de o parte a membrilor sindicatului, ignor\u00e2nd voin\u021ba colectiv\u0103 a acestuia, nu sunt considerate legitime. Exist\u0103 cazuri \u00een care chiar dac\u0103 conducerea sindicatului aprob\u0103 greva ulterior, o ac\u021biune evaluat\u0103 o dat\u0103 ca ilegal\u0103 nu devine retroactiv legal\u0103, conform unei decizii a Cur\u021bii Districtuale Fukuoka, Sucursala Kokura (16 mai 1950) <\/sup>. <\/p>\n\n\n\n<\/span>Legitimitatea scopului<\/span><\/h3>\n\n\n\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, scopul ac\u021biunii de disput\u0103 trebuie s\u0103 fie legitim. Dreptul la disput\u0103 este un drept garantat pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea pozi\u021biei economice a lucr\u0103torilor. Prin urmare, scopul ac\u021biunii de disput\u0103 trebuie s\u0103 fie legat de probleme care pot fi rezolvate prin negocieri colective cu angajatorul, cum ar fi salariile, orele de munc\u0103, \u0219i alte condi\u021bii de munc\u0103 <\/sup>. <\/p>\n\n\n\nDin aceast\u0103 perspectiv\u0103, grevele cu un scop pur politic, a\u0219a-numitele “greve politice”, nu sunt \u00een principiu recunoscute ca fiind legitime. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 cererile precum opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de un anumit proiect de lege sau schimbarea politicilor guvernamentale sunt chestiuni care nu pot fi realizate prin eforturile unei singure companii. Curtea Suprem\u0103 a Japoniei a clarificat \u00een cazul Mitsubishi Heavy Industries Nagasaki Shipyard (decizia din 25 septembrie 1992) c\u0103 desf\u0103\u0219urarea unei ac\u021biuni de disput\u0103 \u00een scopuri politice, care nu sunt direct legate de cererea de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a statutului economic fa\u021b\u0103 de angajator, este \u00een afara domeniului de protec\u021bie al articolului 28 din Constitu\u021bia Japoniei <\/sup>. <\/p>\n\n\n\nSimilar, “grevele de simpatie”, care sunt efectuate pentru a sus\u021bine disputele de munc\u0103 ale altor companii, tind s\u0103 fie considerate ca av\u00e2nd un scop nelegitim atunci c\u00e2nd angajatorul propriu nu are nicio influen\u021b\u0103 asupra rezolv\u0103rii disputei respective <\/sup>. <\/p>\n\n\n\n<\/span>Legalitatea procedurilor<\/span><\/h3>\n\n\n\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, este necesar ca procedurile care duc la ac\u021biuni de disput\u0103 s\u0103 fie adecvate. Ac\u021biunile de disput\u0103 sunt considerate ultima instan\u021b\u0103 \u00een negocierile dintre angajatori \u0219i angaja\u021bi, iar \u00eenainte de a recurge la acestea, este esen\u021bial s\u0103 se desf\u0103\u0219oare negocieri colective sincere <\/sup>. Dac\u0103 se trece unilateral la ac\u021biuni de disput\u0103 \u00een ciuda existen\u021bei unui spa\u021biu de negociere, legitimitatea acestora poate fi pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. <\/p>\n\n\n\nDe asemenea, grevele care sunt efectuate f\u0103r\u0103 preaviz \u0219i surprind angajatorul pot fi considerate ilegale, deoarece contravin principiilor de bun\u0103-credin\u021b\u0103 \u0219i pot cauza daune neprev\u0103zute \u0219i excesive angajatorului. \u00centr-un caz judecat, s-a negat legitimitatea unei greve \u00een care ora anun\u021bat\u0103 ini\u021bial a fost devansat\u0103 cu 12 ore \u0219i angajatorul a fost notificat despre \u00eenceperea grevei cu doar 5 minute \u00eenainte <\/sup>. <\/p>\n\n\n\nMai mult, sindicatele trebuie s\u0103 respecte regulamentele interne \u0219i procedurile stabilite de Legea sindicatelor din Japonia (Japanese Trade Union Law). \u00cen special, articolul 5, alineatul 2, punctul 8 al Legii sindicatelor din Japonia prevede c\u0103 pentru a \u00eencepe o grev\u0103 de solidaritate (strike), este necesar\u0103 o decizie a majorit\u0103\u021bii prin vot direct \u0219i secret al membrilor sindicatului <\/sup>. Grevele care nu respect\u0103 aceast\u0103 procedur\u0103 nu sunt considerate legitime din punct de vedere procedural. <\/p>\n\n\n\n\u00cen plus, Legea japonez\u0103 de ajustare a rela\u021biilor de munc\u0103 (Japanese Labor Relations Adjustment Law) impune ca, \u00een cazul \u201eserviciilor publice\u201d precum transportul, asisten\u021ba medical\u0103 \u0219i furnizarea de electricitate, gaz \u0219i ap\u0103, sindicatele s\u0103 notifice Comisia de Munc\u0103 \u0219i Ministrul Muncii \u0219i Bun\u0103st\u0103rii (sau guvernatorul prefecturii) cu cel pu\u021bin 10 zile \u00eenainte de data planificat\u0103 pentru ac\u021biunea de disput\u0103 <\/sup>. Ac\u021biunile de disput\u0103 care \u00eencalc\u0103 aceast\u0103 obliga\u021bie de preaviz sunt, de asemenea, ilegale. <\/p>\n\n\n\n<\/span>Legitimitatea mijloacelor \u0219i a modului de ac\u021biune<\/span><\/h3>\n\n\n\n\u00cen final, este esen\u021bial ca mijloacele \u0219i modul specific de ac\u021biune \u00een cadrul unui conflict s\u0103 fie considerate adecvate \u00een cadrul normelor sociale acceptate. Indiferent de scop sau motiv, utilizarea violen\u021bei nu este niciodat\u0103 justificat\u0103. Articolul 1, alineatul 2 al Legii Sindicatelor din Japonia (Japanese Trade Union Act) stabile\u0219te clar acest punct<\/sup>. <\/p>\n\n\n\n\u00cen ceea ce prive\u0219te modul specific de ac\u021biune, urm\u0103toarele aspecte au fost chestiuni de disput\u0103 \u00een jurispruden\u021b\u0103:<\/p>\n\n\n\n
Pichetarea este o ac\u021biune prin care participan\u021bii la grev\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 asigure eficacitatea acesteia, \u00eempiedic\u00e2nd accesul la locul de munc\u0103 al altor angaja\u021bi sau al partenerilor comerciali care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 lucreze. Cu toate acestea, modul de ac\u021biune trebuie s\u0103 se limiteze strict la persuasiune pa\u0219nic\u0103. Utilizarea for\u021bei, cum ar fi \u00eenconjurarea \u00een num\u0103r mare \u0219i adresarea de insulte sau crearea de bariere fizice (cum ar fi scrumuri) care s\u0103 blocheze complet intrarea \u0219i ie\u0219irea persoanelor, este considerat\u0103 a dep\u0103\u0219i limitele legitimit\u0103\u021bii<\/sup>. <\/p>\n\n\n\nOcuparea locului de munc\u0103 implic\u0103 r\u0103m\u00e2nerea participan\u021bilor la grev\u0103 \u00een locul de munc\u0103 \u0219i excluderea gestion\u0103rii facilit\u0103\u021bilor de c\u0103tre angajator. Jurispruden\u021ba a stabilit c\u0103 ocuparea \u201etotal\u0103 \u0219i exclusiv\u0103\u201d a locului de munc\u0103, care exclude complet controlul angajatorului asupra facilit\u0103\u021bilor, \u00eencalc\u0103 drepturile de proprietate ale angajatorului \u0219i nu este considerat\u0103 legitim\u0103<\/sup>. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 ocuparea se limiteaz\u0103 doar la o por\u021biune a locului de munc\u0103 \u0219i nu \u00eempiedic\u0103 fizic munca altor angaja\u021bi sau desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor, atunci exist\u0103 posibilitatea ca aceasta s\u0103 fie considerat\u0103 legitim\u0103. <\/p>\n\n\n\nSabotajul (\u6020\u696d) este actul de a reduce inten\u021bionat eficien\u021ba muncii. Este recunoscut ca parte a ac\u021biunilor de conflict prin faptul c\u0103 for\u021ba de munc\u0103 este furnizat\u0103 \u00een mod incomplet. Cu toate acestea, ac\u021biunile care nu doar reduc eficien\u021ba, ci \u0219i provoac\u0103 daune active echipamentelor sau produselor companiei sau amenin\u021b\u0103 siguran\u021ba opera\u021biunilor, dep\u0103\u0219esc limitele unui sabotaj legitim \u0219i sunt considerate ilegale. De exemplu, \u00een cazul unui conductor de tren care a redus inten\u021bionat viteza de operare sub pretextul unei lupte pentru siguran\u021b\u0103, cre\u00e2nd astfel un risc pentru siguran\u021ba circula\u021biei trenurilor, instan\u021ba a negat legitimitatea ac\u021biunii de conflict (decizia Tribunalului Districtual Tokyo din 16 iulie 2014)<\/sup>. <\/p>\n\n\n\n<\/span>Compararea ac\u021biunilor de disput\u0103 justificate \u0219i nejustificate sub Legea Japonez\u0103<\/span><\/h3>\n\n\n\nBaz\u00e2ndu-ne pe cele patru criterii de judecat\u0103 detaliate anterior, putem compara caracteristicile tipice ale ac\u021biunilor de disput\u0103 justificate \u0219i nejustificate, a\u0219a cum sunt organizate \u00een tabelul de mai jos. Acest tabel serve\u0219te ca un ghid pentru evaluarea situa\u021biilor concrete \u00een cadrul unui cadru legal.<\/p>\n\n\n\nCriteriu<\/td> Exemple de ac\u021biuni cu justificare<\/td> Exemple de ac\u021biuni f\u0103r\u0103 justificare<\/td><\/tr><\/thead> Subiect<\/td> Sindicatul ac\u021bioneaz\u0103 pe baza unei decizii oficiale a organului (cum ar fi votul membrilor).<\/td> Unii membri ai sindicatului ac\u021bioneaz\u0103 pe cont propriu f\u0103r\u0103 decizia sindicatului (greva spontan\u0103).<\/td><\/tr> Scop<\/td> Scopul este men\u021binerea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor de munc\u0103, cum ar fi cre\u0219terea salariilor \u0219i reducerea timpului de lucru.<\/td> Scopuri pur politice, cum ar fi opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de politicile guvernamentale (greva politic\u0103).<\/td><\/tr> Procedur\u0103<\/td> Se recurge la ac\u021biune dup\u0103 negocieri colective sincere \u0219i este considerat\u0103 ultima solu\u021bie. Se face o notificare adecvat\u0103 \u00een avans.<\/td> Nu se desf\u0103\u0219oar\u0103 negocieri colective sau acestea sunt pur formale \u0219i greva \u00eencepe brusc. Atac surpriz\u0103 f\u0103r\u0103 preaviz.<\/td><\/tr> Mijloace \u0219i mod de ac\u021biune<\/td> Refuzul pa\u0219nic de a furniza munc\u0103 (greva). Pichetarea se limiteaz\u0103 la persuasiune pa\u0219nic\u0103 prin discurs.<\/td> Include violen\u021ba, intimidarea, distrugerea de proprietate. Pichetarea care blocheaz\u0103 complet \u0219i fizic accesul persoanelor. Ocuparea total\u0103 \u0219i exclusivist\u0103 a locului de munc\u0103.<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<\/span>R\u0103spunderea legal\u0103 pentru ac\u021biunile de disput\u0103 f\u0103r\u0103 justificare \u00een Japonia<\/span><\/h2>\n\n\n\nC\u00e2nd o ac\u021biune de disput\u0103 nu \u00eendepline\u0219te niciunul dintre cele patru criterii men\u021bionate anterior \u0219i este considerat\u0103 “nejustificat\u0103”, protec\u021bia puternic\u0103 \u00eempotriva r\u0103spunderii penale \u0219i civile prev\u0103zut\u0103 de Legea Sindicatelor din Japonia se pierde. Ca rezultat, sindicatele de munc\u0103 \u0219i membrii individuali care au participat pot fi supu\u0219i unei r\u0103spunderi legale severe \u00een conformitate cu Codul Civil \u0219i Codul Penal japonez.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>R\u0103spundere civil\u0103: Cereri de desp\u0103gubire<\/span><\/h3>\n\n\n\nAc\u021biunile de disput\u0103 lipsite de justificare constituie un delict civil sub Codul Civil japonez (Articolul 709 din Codul Civil japonez). Acest lucru permite companiilor s\u0103 solicite desp\u0103gubiri sindicatelor pentru daunele suferite ca urmare a ac\u021biunilor de disput\u0103. Daunele care pot fi revendicate includ profiturile pierdute din cauza opririi produc\u021biei, costurile de repara\u021bie a echipamentelor \u0219i cheltuielile necesare pentru a restabili \u00eencrederea clien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n
Mai important este faptul c\u0103 r\u0103spunderea pentru daune nu se limiteaz\u0103 doar la sindicat ca entitate. Jurispruden\u021ba japonez\u0103 recunoa\u0219te c\u0103 liderii sindicatului care au planificat sau condus ac\u021biuni de disput\u0103 ilegale, precum \u0219i membrii care au participat activ, pot fi r\u0103spunz\u0103tori solidar pentru desp\u0103gubiri (delict comun, Articolul 719 din Codul Civil japonez). \u00cen cazul Shosenjitsu (decizia Tribunalului Districtual Tokyo din 6 mai 1992), s-a afirmat c\u0103 ac\u021biunile de disput\u0103 sunt at\u00e2t ac\u021biuni ale grupului, c\u00e2t \u0219i ale membrilor individuali care le-au efectuat, confirm\u00e2nd astfel r\u0103spunderea individual\u0103 pentru delict. Posibilitatea ca membrii individuali s\u0103 poarte o obliga\u021bie direct\u0103 de desp\u0103gubire are un impact semnificativ \u00een descurajarea particip\u0103rii la ac\u021biuni de disput\u0103 ilegale.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>R\u0103spundere penal\u0103<\/span><\/h3>\n\n\n\nDeoarece protec\u021bia \u00eempotriva r\u0103spunderii penale nu se aplic\u0103, ac\u021biunile individuale \u00een cadrul unei ac\u021biuni de disput\u0103 nejustificate pot constitui infrac\u021biuni penale sub Codul Penal japonez. De exemplu, dac\u0103 se folose\u0219te for\u021ba pentru a perturba activit\u0103\u021bile, se poate constitui infrac\u021biunea de obstruc\u021bionare a afacerilor prin intimidare, intrarea ilegal\u0103 \u00een facilit\u0103\u021bile unei companii poate constitui infrac\u021biunea de violare a propriet\u0103\u021bii, iar aplicarea de violen\u021b\u0103 asupra ofi\u021berilor sau altor angaja\u021bi poate duce la infrac\u021biuni de agresiune sau v\u0103t\u0103mare corporal\u0103. \u00cempotriva acestor infrac\u021biuni se poate desf\u0103\u0219ura o investiga\u021bie de c\u0103tre poli\u021bie \u0219i pot urma acuza\u021bii din partea procurorilor.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Sanc\u021biuni disciplinare \u00eempotriva angaja\u021bilor<\/span><\/h3>\n\n\n\nRefuzul de a furniza munc\u0103 f\u0103r\u0103 un motiv justificat constituie ne\u00eendeplinirea obliga\u021biilor contractuale de munc\u0103. Participarea la o ac\u021biune de disput\u0103 nejustificat\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 exact \u00een aceast\u0103 ne\u00eendeplinire \u0219i este considerat\u0103 o perturbare a ordinii companiei. Prin urmare, compania poate impune sanc\u021biuni disciplinare angaja\u021bilor care au participat la ac\u021biuni de disput\u0103 ilegale, conform regulamentului intern de munc\u0103. Severitatea sanc\u021biunilor poate varia de la mustrare, reducerea salariului, suspendarea de la munc\u0103, p\u00e2n\u0103 la cea mai grav\u0103 pedeaps\u0103, concedierea disciplinar\u0103, \u00een func\u021bie de gravitatea actului \u0219i de daunele cauzate companiei. Curtea Suprem\u0103 a Japoniei a ar\u0103tat consecvent c\u0103, \u00een cazul perturb\u0103rii ordinii de management printr-o disput\u0103 ilegal\u0103, se pot impune sanc\u021biuni disciplinare individuale membrilor sindicatului.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Ac\u021biuni de Disput\u0103 \u0219i Salarii Sub Legisla\u021bia Japonez\u0103<\/span><\/h2>\n\n\n\n\u00cen perioada \u00een care au loc ac\u021biuni de disput\u0103, modul \u00een care o companie trebuie s\u0103 trateze salariile angaja\u021bilor este o problem\u0103 direct\u0103 \u0219i semnificativ\u0103. R\u0103spunsul la aceast\u0103 problem\u0103 variaz\u0103 \u00een func\u021bie de natura ac\u021biunii de disput\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Principiul “No Work, No Pay”<\/span><\/h3>\n\n\n\nC\u00e2nd angaja\u021bii particip\u0103 la o grev\u0103 \u0219i refuz\u0103 complet s\u0103 presteze munc\u0103, compania nu este obligat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 salarii pentru acea perioad\u0103. Acesta este cunoscut ca principiul “No Work, No Pay” \u0219i deriv\u0103 din natura fundamental\u0103 a contractului de munc\u0103, unde salariul este considerat contrapresta\u021bie pentru munca efectuat\u0103. Acesta nu este un t\u0103iere punitiv\u0103 a salariului, ci pur \u0219i simplu o consecin\u021b\u0103 contractual\u0103 logic\u0103 de a nu pl\u0103ti pentru munca care nu a fost prestat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dimpotriv\u0103, plata salariilor c\u0103tre angaja\u021bii care particip\u0103 la o grev\u0103 legitim\u0103 poate fi considerat\u0103 ca un act de asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 pentru sindicat, ceea ce constituie un risc de a fi clasificat ca “interven\u021bie de control”, o practic\u0103 de munc\u0103 nedreapt\u0103 interzis\u0103 de articolul 7 al Legii Sindicatelor din Japonia. Prin urmare, neplata salariilor pentru orele de neactivitate \u00een timpul grevei este nu doar legal justificat\u0103, ci chiar o abordare obligatorie.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Reducerea Salariilor \u00een Cazul Muncii Neglijente sau al Grevelor Par\u021biale<\/span><\/h3>\n\n\n\nSitua\u021bia devine mai complex\u0103 \u00een cazul muncii neglijente (sabotaj) sau al grevelor par\u021biale, unde munca este prestat\u0103, de\u0219i \u00een mod incomplet. \u00cen aceste cazuri, compania poate reduce salariile propor\u021bional cu partea de munc\u0103 care nu a fost prestat\u0103, \u00eens\u0103 calculul trebuie s\u0103 fie obiectiv \u0219i rezonabil.<\/p>\n\n\n\n
Reducerea uniform\u0103 \u0219i semnificativ\u0103 a salariilor doar pe baza particip\u0103rii la o munc\u0103 neglijent\u0103 nu este permis\u0103, iar reducerea trebuie s\u0103 fie propor\u021bional\u0103 cu gradul de neactivitate. \u00centr-un caz precedent, Curtea Districtual\u0103 Obihiro a recunoscut ca ra\u021bional\u0103 metoda de calcul care a folosit ca baz\u0103 venitul minim din tarifele de baz\u0103 ale \u0219oferilor de taxi care nu au participat la sabotaj, diminu\u00e2nd ulterior un anumit procent din acesta pentru a stabili baza reducerii salariului (decizia din 29 noiembrie 1982). De asemenea, \u00een cazul salariilor lunare unde sunt stabilite salariul de baz\u0103 \u0219i diversele aloca\u021bii, este necesar s\u0103 se determine individual care parte reprezint\u0103 contrapresta\u021bia pentru munca efectuat\u0103 \u0219i care nu. Curtea Suprem\u0103 a Japoniei, \u00een cazul \u0218antierului Naval Mitsubishi Heavy Industries din Nagasaki (decizia din 18 septembrie 1981), a respins o diviziune abstract\u0103 simplist\u0103 a salariului \u00eentr-o parte pentru munca prestat\u0103 \u0219i o parte pentru cea neprestat\u0103, indic\u00e2nd c\u0103 trebuie s\u0103 se judece posibilitatea reducerii \u00een func\u021bie de natura fiec\u0103rei aloca\u021bii \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Ac\u021biuni de Contracarare a Disputelor de c\u0103tre Angajatori \u00een Japonia<\/span><\/h2>\n\n\n\nChiar \u0219i \u00een cazul \u00een care un sindicat ini\u021biaz\u0103 ac\u021biuni de disput\u0103, angajatorii din Japonia nu sunt neputincio\u0219i. Sistemul juridic japonez respect\u0103 drepturile de management ale angajatorilor \u0219i le permite s\u0103 ia m\u0103suri de contracarare \u00een anumite limite.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Continuarea Opera\u021biunilor \u00een Timpul Ac\u021biunilor de Disput\u0103<\/span><\/h3>\n\n\n\n\u00cen primul r\u00e2nd, angajatorii nu sunt obliga\u021bi s\u0103 opreasc\u0103 activitatea afacerii \u00een timpul ac\u021biunilor de disput\u0103. Angajatorii de\u021bin “libertatea de a opera” \u0219i le este permis s\u0103 mobilizeze membrii non-sindicali sau managerii care nu particip\u0103 la grev\u0103, sau chiar s\u0103 angajeze noi lucr\u0103tori \u00eenlocuitori pentru a asigura continuitatea afacerii. Securizarea personalului \u00eenlocuitor pentru a diminua efectele grevei este o parte legitim\u0103 a exercit\u0103rii drepturilor angajatorului.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Lockout Defensiv (\u00cenchiderea Locului de Munc\u0103)<\/span><\/h3>\n\n\n\nCea mai puternic\u0103 m\u0103sur\u0103 de contracarare pe care o poate lua un angajator este lockout-ul (\u00eenchiderea locului de munc\u0103). Aceasta implic\u0103 refuzul activ al angajatorului de a accepta serviciile muncitore\u0219ti de la angaja\u021bii care particip\u0103 la ac\u021biunile de disput\u0103, nepermi\u021b\u00e2ndu-le s\u0103 lucreze.<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, instan\u021bele japoneze impun restric\u021bii stricte asupra exercit\u0103rii lockout-ului. Angajatorii nu au voie s\u0103 ini\u021bieze un lockout cu scop agresiv, adic\u0103 pentru a sl\u0103bi sindicatul sau pentru a avansa negocierile \u00een favoarea lor. Lockout-ul este considerat legitim doar c\u00e2nd este o m\u0103sur\u0103 defensiv\u0103. Mai exact, este justificat doar c\u00e2nd ac\u021biunile de disput\u0103 ale lucr\u0103torilor perturb\u0103 semnificativ echilibrul de putere \u00eentre angajat \u0219i angajator, \u0219i angajatorul este sub presiune unilateral\u0103 dezavantajoas\u0103, fiind necesar\u0103 restabilirea echilibrului.<\/p>\n\n\n\n
Acest criteriu de “echilibru de putere” a fost stabilit \u00een cazul Maruimizu Water Gate Manufacturing Co. (decizia Cur\u021bii Supreme din Japonia din 25 aprilie 1975) \u0219i a fost aplicat concret \u00een cazul Ai River Concrete Industry (decizia Cur\u021bii Supreme din Japonia din 18 aprilie 2006). \u00cen acest caz, sindicatul a repetat greve de scurt\u0103 durat\u0103 \u0219i imprevizibile, imediat dup\u0103 ce angajatorul a fost for\u021bat s\u0103 renun\u021be la comenzile zilei respective. Ca urmare, angajatorul a fost nevoit s\u0103 \u00eenchid\u0103 activitatea pentru \u00eentreaga zi, suferind impactul dublu al pierderii veniturilor \u0219i al obliga\u021biei de a pl\u0103ti salariile. Curtea Suprem\u0103 a Japoniei a decis c\u0103 impactul asupra angajatorului din cauza tacticii sindicatului era semnificativ mai mare dec\u00e2t timpul de nelucru \u0219i a recunoscut lockout-ul angajatorului ca fiind o m\u0103sur\u0103 defensiv\u0103 justificat\u0103 pentru restabilirea echilibrului de putere.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd lockout-ul este considerat legitim, angajatorul poate fi scutit de obliga\u021bia de a pl\u0103ti salariile angaja\u021bilor afecta\u021bi pe durata acestuia. Astfel, legitimitatea lockout-ului angajatorului este str\u00e2ns legat\u0103 de natura ac\u021biunilor de disput\u0103 ale sindicatului. Cu c\u00e2t ac\u021biunile sindicatului sunt mai distructive \u0219i mai nedrepte, cu at\u00e2t m\u0103surile de contracarare defensive ale angajatorului sunt mai u\u0219or justificate.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Concluzii<\/span><\/h2>\n\n\n\nAc\u021biunile de disput\u0103 \u00een cadrul legisla\u021biei muncii din Japonia reprezint\u0103 un drept fundamental al lucr\u0103torilor, garantat de constitu\u021bie. Cu toate acestea, exercitarea acestui drept nu este nelimitat\u0103 \u0219i poate beneficia de protec\u021bie puternic\u0103, at\u00e2t penal\u0103 c\u00e2t \u0219i civil\u0103, doar prin intermediul unui filtru legal strict numit “legitimitate”. Din perspectiva managementului corporativ, prezen\u021ba sau absen\u021ba acestei legitimit\u0103\u021bi devine un punct de cotitur\u0103 extrem de important \u00een determinarea riscurilor \u0219i beneficiilor \u00een momentul izbucnirii unui conflict. Dac\u0103 ac\u021biunile de disput\u0103 ale unui sindicat sunt lipsite de legitimitate \u00een ceea ce prive\u0219te subiectul, scopul, procedura sau mijloacele \u0219i modul de ac\u021biune, acestea nu mai reprezint\u0103 un exerci\u021biu de drept protejat, ci se transform\u0103 \u00eentr-un act ilicit \u00eempotriva companiei. Ca urmare, compania poate lua m\u0103suri legale ferme, cum ar fi solicitarea de desp\u0103gubiri, pl\u00e2ngeri penale \u0219i sanc\u021biuni disciplinare \u00eempotriva angaja\u021bilor participan\u021bi. \u00cen fa\u021ba unei situa\u021bii critice precum ac\u021biunile de disput\u0103, primul pas c\u0103tre cea mai bun\u0103 solu\u021bie este s\u0103 analiza\u021bi rapid \u0219i precis legitimitatea ac\u021biunii dintr-un punct de vedere legal, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een conflicte emo\u021bionale, \u0219i s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi clar drepturile proprii \u0219i responsabilit\u0103\u021bile p\u0103r\u021bii adverse.<\/p>\n\n\n\n
Cabinetul de Avocatur\u0103 Monolith are o vast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een abordarea problemelor complexe de munc\u0103 legate de ac\u021biunile de disput\u0103 descrise \u00een acest articol, servind numero\u0219i clien\u021bi din Japonia. Cabinetul nostru include exper\u021bi care vorbesc engleza \u0219i care de\u021bin nu doar calific\u0103ri de avocat \u00een Japonia, dar \u0219i calific\u0103ri str\u0103ine, fiind profund familiariza\u021bi cu provoc\u0103rile unice cu care se confrunt\u0103 companiile interna\u021bionale. Suntem capabili s\u0103 oferim suport juridic strategic \u0219i practic pentru a proteja interesele clien\u021bilor no\u0219tri \u00een toate fazele, de la negocieri colective p\u00e2n\u0103 la r\u0103spunsul la ac\u021biunile de disput\u0103 \u0219i chiar litigii. Dac\u0103 \u00eent\u00e2mpina\u021bi probleme legate de legisla\u021bia muncii din Japonia, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 ne consulta\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen managementul corporativ, rela\u021bia cu sindicatele reprezint\u0103 o problem\u0103 esen\u021bial\u0103 de care nu se poate ocoli. \u00cen special, ac\u021biunile de disput\u0103 pe care sindicatul le poate alege atunci c\u00e2nd negocierile […]<\/p>\n","protected":false},"author":32,"featured_media":67037,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[24,91],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67036"}],"collection":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/32"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=67036"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67036\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67121,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67036\/revisions\/67121"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/67037"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=67036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=67036"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=67036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}