<\/span><\/h3>\n\n\n\nArticolul 623 din Codul Civil japonez define\u0219te contractul de munc\u0103 ca fiind “acordul prin care una dintre p\u0103r\u021bi se angajeaz\u0103 s\u0103 presteze munc\u0103 pentru cealalt\u0103 parte, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, se angajeaz\u0103 s\u0103-i ofere o remunera\u021bie” <\/sup>. Aici, ‘remunera\u021bia’ este considerat\u0103 un drept privat bazat pe acordul dintre p\u0103r\u021bi, adic\u0103 pe principiul libert\u0103\u021bii contractuale. Codul Civil nu stabile\u0219te reguli detaliate privind metoda de plat\u0103 a remunera\u021biei \u0219i, \u00een principiu, angajatul nu poate solicita remunera\u021bia dec\u00e2t dup\u0103 finalizarea muncii promise (conform articolului 624, alineatul 1 din Codul Civil japonez) <\/sup>. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 Legea Standardelor Muncii, momentul \u0219i metoda de plat\u0103 ar fi complet la discre\u021bia p\u0103r\u021bilor implicate. <\/p>\n\n\n\n<\/span>Perspectiva Legii Standardelor Muncii din Japonia: ‘Salariul’ ca drept protejat<\/span><\/h3>\n\n\n\nPe de alt\u0103 parte, Legea Standardelor Muncii din Japonia are caracterul unei legi publice care stabile\u0219te standardele minime pentru condi\u021biile de munc\u0103. Articolul 11 al acestei legi define\u0219te ‘salariul’ \u00een termeni foarte largi ca fiind “orice sum\u0103 pl\u0103tit\u0103 de angajator angajatului ca compensa\u021bie pentru munc\u0103, indiferent de denumire, incluz\u00e2nd salariul, aloca\u021biile, bonusurile \u0219i alte forme” <\/sup>. Fiind o lege special\u0103 \u00een raport cu Codul Civil, prevederile sale au efect imperativ. Astfel, orice acord \u00eentr-un contract de munc\u0103 care nu atinge standardele stabilite de Legea Standardelor Muncii este considerat nul conform articolului 13 din aceea\u0219i lege, iar standardele legale se aplic\u0103 automat <\/sup>. <\/p>\n\n\n\nRela\u021bia dintre aceste dou\u0103 legi nu se limiteaz\u0103 la diferen\u021be de defini\u021bie. Ea reflect\u0103 o schimbare filosofic\u0103 \u00een drept, mut\u00e2nd rela\u021bia de munc\u0103 din sfera autonomiei contractuale private \u00een domeniul reglement\u0103rii publice, unde statul intervine pentru a oferi un nivel minim de protec\u021bie. \u00cen timp ce Codul Civil se bazeaz\u0103 pe ‘acordul’ dintre p\u0103r\u021bi egale, Legea Standardelor Muncii presupune o inegalitate structural\u0103 \u00een rela\u021bia de putere dintre angajator \u0219i angajat \u0219i intervine pentru a proteja via\u021ba angaja\u021bilor. Prin urmare, chiar dac\u0103 angajatul a consim\u021bit individual la metoda de plat\u0103 a salariului, dac\u0103 acest acord contravine standardelor stabilite de Legea Standardelor Muncii, acel consim\u021b\u0103m\u00e2nt este considerat legal nul. A nu \u00een\u021belege acest aspect poate duce la erori grave de conformitate.<\/p>\n\n\n\n
Tabelul de mai jos rezum\u0103 diferen\u021bele conceptuale dintre ‘remunera\u021bia’ sub Codul Civil japonez \u0219i ‘salariul’ sub Legea Standardelor Muncii din Japonia.<\/p>\n\n\n\nCaracteristic\u0103<\/td> Remunera\u021bia sub Codul Civil japonez (\u5831\u916c)<\/td> Salariul sub Legea Standardelor Muncii din Japonia (\u8cc3\u91d1)<\/td><\/tr><\/thead> Baza legal\u0103<\/td> Articolul 623 din Codul Civil japonez<\/td> Articolul 11 din Legea Standardelor Muncii din Japonia<\/td><\/tr> Conceptul de baz\u0103<\/td> Obliga\u021bie contractual\u0103 privat\u0103<\/td> Drept legal protejat<\/td><\/tr> Principiu director<\/td> Principiul libert\u0103\u021bii contractuale<\/td> Stabilirea standardelor minime (protec\u021bia muncitorilor)<\/td><\/tr> Reguli de plat\u0103<\/td> \u00cen principal, bazate pe acordul dintre p\u0103r\u021bi<\/td> Reglement\u0103ri stricte conform ‘celor cinci principii ale pl\u0103\u021bii salariilor’ (Articolul 24 din Legea Standardelor Muncii)<\/td><\/tr> Executarea legii<\/td> Exercitarea drepturilor prin litigii civile<\/td> Supervizare administrativ\u0103 \u0219i sanc\u021biuni penale prin Inspectoratul de Munc\u0103<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<\/span>Cele cinci principii fundamentale ale pl\u0103\u021bii salariilor: Dispozi\u021bii centrale ale Legii Standardele Muncii din Japonia<\/span><\/h2>\n\n\n\nArticolul 24 al Legii Standardele Muncii din Japonia constituie esen\u021ba protec\u021biei salariale \u0219i este cunoscut sub denumirea de “cele cinci principii fundamentale ale pl\u0103\u021bii salariilor”. Acest articol stipuleaz\u0103 c\u0103 “salariul trebuie pl\u0103tit \u00een moned\u0103, direct lucr\u0103torului, \u00een \u00eentregime”. “Plata trebuie efectuat\u0103 cel pu\u021bin o dat\u0103 pe lun\u0103, la o dat\u0103 fix\u0103 stabilit\u0103”. Aceste cinci principii nu func\u021bioneaz\u0103 izolat, ci interconectate, form\u00e2nd un sistem comprehensiv care are ca scop stabilizarea bazei de trai a lucr\u0103torilor. “Plata \u00een moned\u0103” \u0219i “plata direct\u0103” garanteaz\u0103 c\u0103 salariul ajunge \u00een m\u00e2inile lucr\u0103torului \u00eentr-o form\u0103 sigur\u0103 \u0219i accesibil\u0103, \u00een timp ce “plata integral\u0103” protejeaz\u0103 valoarea acestuia. De asemenea, “plata lunar\u0103” \u0219i “plata la o dat\u0103 fix\u0103” asigur\u0103 predictibilitatea veniturilor. \u00cen\u021belegerea acestui scop general este esen\u021bial\u0103 pentru interpretarea excep\u021biilor \u0219i a altor dispozi\u021bii specifice fiec\u0103rui principiu. <\/p>\n\n\n\n
<\/span>Principiul pl\u0103\u021bii \u00een moned\u0103<\/span><\/h2>\n\n\n\nCa principiu, salariile trebuie pl\u0103tite \u00een numerar \u00een moneda cu putere de circula\u021bie legal\u0103 \u00een Japonia, adic\u0103 \u00een yen japonezi <\/sup>. Plata \u00een valut\u0103 str\u0103in\u0103, prin cecuri sau \u00een natur\u0103, cum ar fi bunuri, este \u00een principiu interzis\u0103 pentru a proteja lucr\u0103torii de inconvenien\u021bele schimbului \u0219i de instabilitatea valorii <\/sup>. <\/p>\n\n\n\nExist\u0103 excep\u021bii importante de la acest principiu, care se potrivesc realit\u0103\u021bilor activit\u0103\u021bii economice moderne. Cea mai comun\u0103 excep\u021bie este transferul bancar \u00een contul indicat de lucr\u0103tor, efectuat cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul clar al acestuia <\/sup>. \u00cen acest caz, simplul consim\u021b\u0103m\u00e2nt al lucr\u0103torului nu este suficient, iar \u00een multe cazuri se solicit\u0103 \u00eencheierea unui acord de munc\u0103 pentru implementarea transferului bancar <\/sup>. \u00cen ultimii ani, datorit\u0103 modific\u0103rilor regulamentului de aplicare a Legii Standardelor Muncii, a devenit posibil s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 salariile \u00een conturile unui operator de transfer de fonduri desemnat de Ministrul Muncii \u0219i Bun\u0103st\u0103rii Sociale, cu condi\u021bia consim\u021b\u0103m\u00e2ntului lucr\u0103torului (a\u0219a-numita plat\u0103 digital\u0103) <\/sup>. De asemenea, cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul lucr\u0103torului, este permis\u0103 plata indemniza\u021biei de plecare prin cec, iar dac\u0103 exist\u0103 prevederi \u00een contractul colectiv de munc\u0103, se poate acorda \u0219i abonamentul de navet\u0103 sub forma unui bilet de c\u0103l\u0103torie <\/sup>. <\/p>\n\n\n\nCeea ce este important de re\u021binut aici este c\u0103 “consim\u021b\u0103m\u00e2ntul” necesar pentru aplicarea acestor excep\u021bii nu este unul irevocabil \u0219i nu poate fi retras doar o singur\u0103 dat\u0103. Decizia Cur\u021bii Simplificate din Kochi din 18 martie 1981 (cazul Mikuni Taxi) a clarificat acest punct <\/sup>. \u00cen acest caz, un lucr\u0103tor care ini\u021bial consim\u021bise la transferul bancar a cerut ulterior s\u0103 fie pl\u0103tit \u00een numerar, iar angajatorul a refuzat. Curtea a decis c\u0103 aceast\u0103 reac\u021bie a angajatorului \u00eencalc\u0103 principiul pl\u0103\u021bii \u00een moned\u0103. Acest precedent sugereaz\u0103 c\u0103 principiul pl\u0103\u021bii \u00een moned\u0103 este un drept fundamental al lucr\u0103torilor \u0219i c\u0103 excep\u021biile pentru convenien\u021b\u0103 (transferul bancar) nu sunt menite s\u0103 renun\u021be permanent la acest drept fundamental. Prin urmare, companiile trebuie s\u0103 men\u021bin\u0103 un sistem practic pentru a pl\u0103ti salariile \u00een numerar lucr\u0103torilor care nu consimt sau \u00ee\u0219i retrag consim\u021b\u0103m\u00e2ntul pentru transferul bancar. <\/p>\n\n\n\n<\/span>Principiul pl\u0103\u021bii directe<\/span><\/h2>\n\n\n\nSalariile trebuie pl\u0103tite direct persoanei angajate pentru a elimina exploatarea intermediar\u0103 \u0219i pentru a asigura c\u0103 recompensa muncii ajunge cu certitudine \u00een m\u00e2inile lucr\u0103torului \u00eensu\u0219i. <\/p>\n\n\n\n
Sub acest principiu, chiar \u0219i \u00een cazul \u00een care lucr\u0103torul \u00eensu\u0219i a desemnat un reprezentant (agent voluntar), este ilegal s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 salariul acestui reprezentant. Dac\u0103 lucr\u0103torul este minor, plata c\u0103tre reprezentantul s\u0103u legal, cum ar fi p\u0103rintele sau tutorele, este interzis\u0103 \u00een mod clar de Articolul 59 al Legii Standardele Muncii din Japonia. De asemenea, chiar dac\u0103 lucr\u0103torul are datorii financiare, angajatorul nu are voie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 salariul direct creditorului lucr\u0103torului. <\/p>\n\n\n\n
O excep\u021bie permis\u0103 este plata c\u0103tre “mesagerul” persoanei angajate. Mesagerul este cel care transmite sau execut\u0103 deciziile persoanei angajate, f\u0103r\u0103 a avea autoritate proprie de decizie. De exemplu, \u00een cazul unui lucr\u0103tor spitalizat din cauza bolii, un membru al familiei care vine s\u0103 ridice plicul sigilat cu salariul \u00een locul s\u0103u se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 categorie. Cu toate acestea, distinc\u021bia \u00eentre agent \u0219i mesager poate fi uneori ambigu\u0103 \u0219i implic\u0103 riscuri legale, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een practic\u0103, cea mai sigur\u0103 metod\u0103 este plata direct\u0103 c\u0103tre lucr\u0103tor sau transferul \u00eentr-un cont bancar pe numele s\u0103u, cu acordul s\u0103u. <\/p>\n\n\n\n
Importan\u021ba acestui principiu este ilustrat\u0103 de un caz semnificativ judecat de Curtea Suprem\u0103 a Japoniei la data de 12 martie 1968 (Showa 43). \u00cen acest caz, un lucr\u0103tor \u0219i-a transferat dreptul de a primi indemniza\u021bia de pensionare (o crean\u021b\u0103 salarial\u0103) unei ter\u021be p\u0103r\u021bi. Curtea Suprem\u0103 a decis c\u0103, de\u0219i contractul de transfer al crean\u021bei \u00eentre lucr\u0103tor \u0219i beneficiarul transferului poate fi valabil \u00eentre p\u0103r\u021bi conform dreptului civil, acesta nu afecteaz\u0103 obliga\u021biile angajatorului conform Legii Standardele Muncii. Cu alte cuvinte, angajatorul are \u00een continuare obliga\u021bia de a pl\u0103ti salariul (\u00een acest caz, indemniza\u021bia de pensionare) direct lucr\u0103torului, iar beneficiarul transferului nu poate solicita plata direct\u0103 de la angajator. Aceast\u0103 decizie demonstreaz\u0103 c\u0103 politica public\u0103 de protec\u021bie a lucr\u0103torilor poate interveni chiar \u0219i \u00een efectele legale ale tranzac\u021biilor private conform dreptului civil, limit\u00e2ndu-le efectele legale \u0219i simbolizeaz\u0103 caracterul imperativ al Legii Standardele Muncii. Prin urmare, companiile trebuie s\u0103 continue s\u0103 ignore orice notificare de transfer al crean\u021bei salariale de la creditorii lucr\u0103torilor \u0219i s\u0103 continue s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 direct lucr\u0103torului. <\/p>\n\n\n\n
<\/span>Principiul pl\u0103\u021bii integrale a salariului<\/span><\/h2>\n\n\n\nSub legisla\u021bia japonez\u0103, salariul trebuie pl\u0103tit \u00een \u00eentregime, iar angajatorul nu poate deduce unilateral sume de bani din salariu (re\u021bineri din salariu) ca regul\u0103 general\u0103. Acest principiu are ca scop asigurarea primirii integrale a contravalorii promise lucr\u0103torului \u0219i stabilizarea vie\u021bii economice a acestuia.<\/p>\n\n\n\n
Exist\u0103 totu\u0219i excep\u021bii de la acest principiu. \u00cen primul r\u00e2nd, elementele precum impozitul pe venit, impozitul local \u0219i contribu\u021biile la asigur\u0103rile sociale, care sunt obligatorii prin lege, pot fi deduse din salariu f\u0103r\u0103 un acord special. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru a deduce elemente care nu sunt bazate pe lege, cum ar fi chiria pentru locuin\u021bele de serviciu sau cotiza\u021biile sindicale, este necesar s\u0103 se \u00eencheie un acord scris (acord de munc\u0103) cu un sindicat al lucr\u0103torilor care reprezint\u0103 majoritatea angaja\u021bilor din locul de munc\u0103 (sau, \u00een absen\u021ba acestuia, cu reprezentan\u021bii majorit\u0103\u021bii lucr\u0103torilor).<\/p>\n\n\n\n
Un punct deosebit de complex din punct de vedere juridic este dac\u0103 angajatorul poate compensa crean\u021bele pe care le are fa\u021b\u0103 de lucr\u0103tor (de exemplu, dreptul de a solicita desp\u0103gubiri pentru daune sau rambursarea \u00eemprumuturilor) cu crean\u021bele salariale. Ca regul\u0103 general\u0103, astfel de compens\u0103ri unilaterale sunt interzise de principiul pl\u0103\u021bii integrale a salariului \u0219i nu sunt permise. Aceasta a fost demonstrat\u0103 \u00een decizia Cur\u021bii Supreme de Justi\u021bie din 2 noiembrie 1956 (cazul Kansai Seiki), unde instan\u021ba nu a recunoscut compensarea salariului cu crean\u021ba de desp\u0103gubire sus\u021binut\u0103 de angajator.<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, jurispruden\u021ba recunoa\u0219te dou\u0103 excep\u021bii \u00een situa\u021bii limitate. Una este “compensarea ajustabil\u0103”, care se refer\u0103 la actul de a regla pl\u0103\u021bile excesive rezultate din erori de calcul al salariului, la momentul pl\u0103\u021bii salariului ulterior. Decizia Cur\u021bii Supreme de Justi\u021bie din 18 decembrie 1969 (cazul Fukushima Kenkyo) a stabilit c\u0103 astfel de ajust\u0103ri sunt permise doar dac\u0103 perioada de supraplat\u0103 \u0219i momentul ajust\u0103rii sunt rezonabil legate \u0219i suma compensat\u0103 este mic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu amenin\u021be via\u021ba economic\u0103 a lucr\u0103torului. Cu toate acestea, \u00een cazuri precum compensarea neanun\u021bat\u0103 \u00een prealabil a jum\u0103tate din bonus, aceasta a fost considerat\u0103 ilegal\u0103 chiar \u0219i ca o compensare ajustabil\u0103 (decizia Cur\u021bii Superioare de Justi\u021bie din Tokyo, 9 aprilie 2008).<\/p>\n\n\n\n
Cea de-a doua excep\u021bie este compensarea bazat\u0103 pe “consim\u021b\u0103m\u00e2ntul liber al lucr\u0103torului”. Decizia Cur\u021bii Supreme de Justi\u021bie din 26 noiembrie 1990 (cazul Nisshin Steel) este un caz principal \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. \u00cen acest caz, lucr\u0103torul a solicitat voluntar s\u0103 foloseasc\u0103 indemniza\u021bia de pensionare pentru a rambursa un \u00eemprumut de la angajator, iar procesul de luare a deciziei nu a ar\u0103tat nicio for\u021bare din partea angajatorului, astfel \u00eenc\u00e2t compensarea \u00eentre indemniza\u021bia de pensionare \u0219i \u00eemprumut a fost considerat\u0103 valabil\u0103. Ceea ce arat\u0103 acest caz este c\u0103 simpla existen\u021b\u0103 a unei semn\u0103turi pe un acord nu este suficient\u0103; trebuie s\u0103 se examineze cu stricte\u021be dac\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul a fost dat f\u0103r\u0103 influen\u021ba unei rela\u021bii de munc\u0103 inegale \u0219i dac\u0103 a fost bazat pe o voin\u021b\u0103 liber\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere acest standard \u00eenalt pentru “calitatea consim\u021b\u0103m\u00e2ntului”, pentru companii, politica de a nu efectua compens\u0103ri cu salariul ca regul\u0103 general\u0103 este cea mai sigur\u0103 op\u021biune.<\/p>\n\n\n\n
<\/span>Principiul pl\u0103\u021bii lunare \u0219i principiul pl\u0103\u021bii la o dat\u0103 fix\u0103 sub legisla\u021bia japonez\u0103<\/span><\/h2>\n\n\n\nAceste dou\u0103 principii func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru a asigura regularitatea \u0219i predictibilitatea veniturilor lucr\u0103torilor. <\/sup> <\/p>\n\n\n\nPrincipiul pl\u0103\u021bii lunare prevede c\u0103 trebuie stabilit\u0103 cel pu\u021bin o dat\u0103 de plat\u0103 a salariului \u00een cursul unei luni calendaristice (de la prima zi p\u00e2n\u0103 la ultima zi a lunii). Aceasta se aplic\u0103 chiar \u0219i \u00een cazul salariilor anuale, care trebuie \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een cel pu\u021bin 12 pl\u0103\u021bi lunare. De exemplu, combinarea c\u00e2torva zile de salariu ale unui lucr\u0103tor care s-a al\u0103turat companiei la sf\u00e2r\u0219itul lunii cu salariul pentru luna urm\u0103toare \u0219i plata acestora \u00een luna urm\u0103toare \u00eencalc\u0103 acest principiu. <\/sup> <\/p>\n\n\n\nPrincipiul pl\u0103\u021bii la o dat\u0103 fix\u0103 cere specificarea exact\u0103 a zilei de plat\u0103. Stabilirea unei date precum “\u00een fiecare lun\u0103 pe data de 25” sau “la sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rei luni” este legal\u0103, \u00een timp ce stabilirea unei game, cum ar fi “\u00eentre 20 \u0219i 25 \u00een fiecare lun\u0103”, sau o dat\u0103 care variaz\u0103 \u00een func\u021bie de lun\u0103, cum ar fi “\u00een fiecare a treia vineri a lunii”, este ilegal\u0103 deoarece data nu este specificat\u0103. <\/sup> <\/p>\n\n\n\nExist\u0103 excep\u021bii de la aceste principii, conform articolului 24, alineatul 2, paragraful secundar al Legii Standardele Muncii din Japonia. Sunt excluse de la aceste principii pl\u0103\u021bile ocazionale (cum ar fi aloca\u021bia de c\u0103s\u0103torie), bonusurile \u0219i alte aloca\u021bii care se pl\u0103tesc \u00een func\u021bie de performan\u021ba muncii pe o perioad\u0103 mai mare de o lun\u0103, care, prin natura lor, sunt dificil sau inadecvat de pl\u0103tit la o dat\u0103 fix\u0103 \u00een fiecare lun\u0103. <\/sup> <\/p>\n\n\n\n<\/span>Riscurile de management generate de \u00eenc\u0103lcarea legilor<\/span><\/h2>\n\n\n\n\u00cen cazul \u00eenc\u0103lc\u0103rii oric\u0103ruia dintre cele cinci principii fundamentale de plat\u0103 a salariilor stabilite de Articolul 24 din Legea Standardelor Muncii din Japonia, exist\u0103 posibilitatea unei pedepse penale sub form\u0103 de amend\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 300.000 de yeni, conform Articolului 120 al aceleia\u0219i legi. \u00cen legisla\u021bia muncii din Japonia, nu doar persoana responsabil\u0103 pentru \u00eenc\u0103lcarea legii, ci \u0219i compania \u00een sine, ca entitate juridic\u0103, pot fi supuse sanc\u021biunilor, datorit\u0103 prevederilor de pedepsire dubl\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t responsabilitatea companiei nu poate fi evitat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
La prima vedere, o amend\u0103 de 300.000 de yeni poate p\u0103rea nesemnificativ\u0103, mai ales pentru marile corpora\u021bii. Cu toate acestea, aceste sanc\u021biuni directe sunt adesea doar \u00eenceputul unor riscuri de management mult mai mari. O investiga\u021bie efectuat\u0103 de Inspectoratul pentru Standardele Muncii poate s\u0103 nu se limiteze la un singur caz de \u00eenc\u0103lcare, ci s\u0103 se extind\u0103 la un audit cuprinz\u0103tor al \u00eentregii gestion\u0103ri a muncii \u00een cadrul companiei. Ca rezultat, pot fi emise recomand\u0103ri de corectare, for\u021b\u00e2nd compania s\u0103 modifice modul de operare al afacerii. Mai mult, publicarea faptelor legate de \u00eenc\u0103lcarea legii poate afecta grav credibilitatea social\u0103 a companiei, av\u00e2nd un impact negativ asupra activit\u0103\u021bilor de recrutare, tranzac\u021biilor cu clien\u021bii \u0219i chiar asupra str\u00e2ngerii de fonduri. Prin urmare, respectarea principiilor de plat\u0103 a salariilor nu ar trebui s\u0103 fie v\u0103zut\u0103 doar ca un scop negativ de a evita amenzile, ci ca o problem\u0103 esen\u021bial\u0103 legat\u0103 de nucleul guvernan\u021bei corporative, esen\u021bial\u0103 pentru sus\u021binerea cre\u0219terii \u0219i stabilit\u0103\u021bii continue a companiei.<\/p>\n\n\n\n