<\/span><\/h2>\n\n\n\nC\u00e2nd membrii executivi sau reprezentan\u021bii unei companii \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103sesc pozi\u021bia, \u00een cadrul sistemului legal japonez exist\u0103 dou\u0103 concepte distincte: “demisia” \u0219i “retragerea din companie”, iar distingerea corect\u0103 \u00eentre acestea este extrem de important\u0103.<\/p>\n\n\n\n
“Demisia” se refer\u0103 la actul de a renun\u021ba la func\u021bia de membru executiv sau reprezentant al companiei, \u00eens\u0103 pozi\u021bia de ac\u021bionar (investitor) se men\u021bine. Astfel, se pierde dreptul de administrare sau de reprezentare, dar se continu\u0103 s\u0103 se de\u021bin\u0103 o parte din proprietatea companiei.<\/p>\n\n\n\n
Pe de alt\u0103 parte, “retragerea din companie” \u00eenseamn\u0103 a renun\u021ba la statutul de membru al companiei \u00een sine. Prin aceasta, se renun\u021b\u0103 complet la dreptul de proprietate (participa\u021bie) asupra companiei \u0219i, ca rezultat, se pierde automat \u0219i func\u021bia de membru executiv sau reprezentant ocupat\u0103. Membrii care se retrag din companie au, \u00een principiu, dreptul de a primi rambursarea participa\u021biei lor.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd un membru executiv nominalizat special \u00een statutul companiei “demisioneaz\u0103”, procedura nu este simpl\u0103. Articolul 591 alineatul (4) din Legea Companiilor din Japonia stipuleaz\u0103 c\u0103 pentru demisia unui membru executiv este necesar un “motiv justificat”. Aceasta este o prevedere pentru a preveni ca persoanele importante \u00een conducerea companiei s\u0103 renun\u021be u\u0219or la responsabilit\u0103\u021bile lor \u0219i s\u0103 creeze astfel obstacole \u00een func\u021bionarea companiei.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te “retragerea complet\u0103 din companie” a unui membru, Legea Companiilor din Japonia prevede mai multe metode. Una este “retragerea voluntar\u0103”, unde membrul poate anun\u021ba compania cu 6 luni \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul anului fiscal \u0219i poate p\u0103r\u0103si compania la sf\u00e2r\u0219itul acelui an fiscal (Legea Companiilor din Japonia, articolul 606 alineatul (1)). O alt\u0103 metod\u0103 este \u00een cazul unor “motive inevitabile”. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, membrul poate p\u0103r\u0103si compania oric\u00e2nd (Legea Companiilor din Japonia, articolul 606 alineatul (3)). “Motivele inevitabile” se refer\u0103 la situa\u021bii \u00een care, din cauza unei boli grave sau a unei schimb\u0103ri fundamentale \u00een obiectivele de afaceri ale companiei, devine obiectiv dificil pentru membru s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een companie, \u0219i nu sunt recunoscute doar pe baza unor diferen\u021be de opinie.<\/p>\n\n\n\n
Procedura de “demisie” a unui reprezentant al companiei variaz\u0103 \u00een func\u021bie de metoda de numire. Dac\u0103 reprezentantul este desemnat direct prin nume \u00een statut, pentru demisia sa este necesar\u0103 eliminarea numelui din statut, ceea ce implic\u0103 un proces obligatoriu de modificare a statutului. Modificarea statutului necesit\u0103, \u00een principiu, consim\u021b\u0103m\u00e2ntul tuturor membrilor companiei \u0219i procedura este foarte strict\u0103. Pe de alt\u0103 parte, \u00een cazul reprezentan\u021bilor ale\u0219i prin vot reciproc \u00eentre membrii executivi, pozi\u021bia lor se bazeaz\u0103 pe consensul membrilor, astfel \u00eenc\u00e2t demisia poate fi realizat\u0103 mai u\u0219or prin simpla exprimare a inten\u021biei de a demisiona c\u0103tre companie.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a clarifica aceste diferen\u021be, vom compara “demisia” \u0219i “retragerea din companie” \u00een tabelul de mai jos.<\/p>\n\n\n\nCaracteristic\u0103<\/td> Demisia din func\u021bie<\/td> Retragerea din companie<\/td><\/tr><\/thead> Act juridic<\/td> Renun\u021barea la pozi\u021bia de membru executiv\/reprezentant.<\/td> Renun\u021barea la statutul de membru (investitor).<\/td><\/tr> Legea aplicabil\u0103<\/td> Articolul 591 alineatul (4) din Legea Companiilor din Japonia (\u00een cazul membrilor executivi)<\/td> Articolele 606 \u0219i 607 din Legea Companiilor din Japonia<\/td><\/tr> Condi\u021bii legale<\/td> Este necesar un “motiv justificat” pentru membrii executivi desemna\u021bi prin statut.<\/td> Este necesar\u0103 o notificare cu 6 luni \u00eenainte sau existen\u021ba unor “motive inevitabile”.<\/td><\/tr> Impact asupra participa\u021biei<\/td> F\u0103r\u0103 impact. Se men\u021bine statutul de membru\/proprietar.<\/td> Renun\u021barea la participa\u021bie. \u00cen principiu, se genereaz\u0103 rambursarea participa\u021biei.<\/td><\/tr> Impact asupra managementului<\/td> Pierderea dreptului de executare a activit\u0103\u021bilor \u0219i de reprezentare.<\/td> Dispari\u021bia tuturor rela\u021biilor cu compania \u0219i pierderea tuturor func\u021biilor.<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n<\/span>Destituirea Executivilor \u0219i a Reprezentan\u021bilor Companiei Sub Legisla\u021bia Japonez\u0103<\/span><\/h2>\n\n\n\nDestituirea executivilor \u0219i a reprezentan\u021bilor unei companii \u00eempotriva voin\u021bei lor, un proces cunoscut sub numele de “destituire”, este supus unor cerin\u021be foarte stricte conform legii companiilor din Japonia, pentru a proteja stabilitatea companiei.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a destitui un executiv desemnat \u00een statutul companiei, este necesar s\u0103 se \u00eendeplineasc\u0103 simultan dou\u0103 condi\u021bii. Prima este existen\u021ba unui “motiv justificat”, iar a doua este consensul “tuturor celorlal\u021bi membri” cu excep\u021bia persoanei vizate de destituire (conform articolului 591, alineatul 5 din legea companiilor japoneze) <\/sup>. Aceste cerin\u021be duble previn excluderea u\u0219oar\u0103 a minorit\u0103\u021bilor de c\u0103tre majoritate \u0219i protejeaz\u0103 puternic pozi\u021bia executivilor. Cu toate acestea, articolul 591, alineatul 6 din legea companiilor japoneze permite statutului s\u0103 stabileasc\u0103 dispozi\u021bii diferite (de exemplu, reguli care relaxeaz\u0103 cerin\u021bele de destituire) <\/sup>.<\/p>\n\n\n\nProcedura de destituire a reprezentan\u021bilor companiei este similar\u0103 cu cea de demisie, depinz\u00e2nd de metoda de numire. Pentru a destitui un reprezentant direct desemnat \u00een statut, este necesar\u0103 o modificare a statutului, care necesit\u0103 consensul tuturor membrilor companiei. Astfel, f\u0103r\u0103 acordul persoanei care urmeaz\u0103 s\u0103 fie destituit\u0103, destituirea unilateral\u0103 este practic imposibil\u0103 <\/sup>. Pe de alt\u0103 parte, reprezentan\u021bii ale\u0219i prin vot reciproc pot fi destitui\u021bi prin aceea\u0219i metod\u0103 ca la numire, de exemplu, printr-o rezolu\u021bie a majorit\u0103\u021bii executivilor, ceea ce reprezint\u0103 o procedur\u0103 mai realist\u0103 <\/sup>.<\/p>\n\n\n\nLegea companiilor din Japonia nu ofer\u0103 o defini\u021bie clar\u0103 a “motivului justificat”. De asemenea, exist\u0103 pu\u021bine cazuri juridice referitoare la destituirea executivilor unei companii cu r\u0103spundere limitat\u0103. \u00cen astfel de situa\u021bii, instan\u021bele tind s\u0103 se bazeze pe prevederi similare pentru a lua o decizie. Cazurile juridice privind destituirea directorilor unei societ\u0103\u021bi pe ac\u021biuni (conform articolului 339, alineatul 2 din legea companiilor japoneze) ofer\u0103 un ghid important <\/sup>.<\/p>\n\n\n\nConform jurispruden\u021bei societ\u0103\u021bilor pe ac\u021biuni, “motivul justificat” este recunoscut doar \u00een cazuri obiective, cum ar fi \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave ale legii sau statutului, acte de tr\u0103dare care aduc prejudicii companiei, incapacitatea de a \u00eendeplini func\u021biile datorit\u0103 unei boli pe termen lung sau o lips\u0103 evident\u0103 de abilit\u0103\u021bi manageriale, care fac dificil\u0103 continuarea \u00eencredin\u021b\u0103rii responsabilit\u0103\u021bilor de director <\/sup>. De exemplu, \u00een decizia Cur\u021bii Districtuale Hiroshima din 29 noiembrie 1994, s-a stabilit c\u0103 pierderile semnificative aduse companiei de c\u0103tre directorul reprezentativ prin tranzac\u021bii speculative efectuate unilateral au constituit un motiv justificat pentru destituire <\/sup>. Pe de alt\u0103 parte, motive subiective precum divergen\u021be \u00een politica de management sau deteriorarea rela\u021biilor interpersonale cu al\u021bi directori nu sunt considerate, \u00een principiu, “motive justificate” <\/sup>. Decizia Cur\u021bii Districtuale Tokyo din 23 decembrie 1982 este un exemplu reprezentativ, care a stabilit c\u0103 simpla ne\u00een\u021belegere cu reprezentantul nu constituie un motiv justificat pentru destituire <\/sup>.<\/p>\n\n\n\n\u00cen plus, \u00een cazul \u00een care actele de corup\u021bie ale unui executiv sunt extrem de grave \u0219i aduc prejudicii semnificative companiei, exist\u0103 “excluderea” ca ultim\u0103 solu\u021bie. Aceasta implic\u0103 ini\u021bierea unei ac\u021biuni \u00een justi\u021bie, pe baza unei rezolu\u021bii a majorit\u0103\u021bii membrilor, pentru a expulza for\u021bat respectivul membru din companie (conform articolului 859 din legea companiilor japoneze) <\/sup>. Excluderea este un mijloc extrem de puternic, care necesit\u0103 o decizie judiciar\u0103 a instan\u021bei \u0219i reprezint\u0103 ultima solu\u021bie c\u00e2nd nu se poate ajunge la un acord \u00eentre membri. Reglement\u0103rile privind destituirea \u00een cadrul companiilor cu r\u0103spundere limitat\u0103 sunt concepute pe baza unei rela\u021bii de parteneriat bazate pe \u00eencredere, pun\u00e2nd accent pe formarea consensului \u0219i stabilitate, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe excluderea u\u0219oar\u0103 prin vot majoritar, a\u0219a cum reiese din aceste prevederi.<\/p>\n\n\n\n<\/span>Concluzii<\/span><\/h2>\n\n\n\nA\u0219a cum am detaliat \u00een acest articol, regulile privind statutul membrilor executivi \u0219i al reprezentan\u021bilor unei companii cu r\u0103spundere limitat\u0103 \u00een Japonia sunt strict definite de legea companiilor japoneze, reflect\u00e2nd flexibilitatea structurii organiza\u021bionale. Importan\u021ba actului constitutiv, care st\u0103 la baza guvernan\u021bei, metoda de numire a reprezentan\u021bilor (fie prin desemnare direct\u0103, fie prin alegere mutual\u0103) \u0219i impactul strategic pe care \u00eel are asupra procedurilor de demitere viitoare, precum \u0219i diferen\u021bele legale \u00eentre “demisie” \u0219i “retragere”, \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, obstacolele ridicate precum “motivele justificate” sau “consensul tuturor membrilor” sunt aspecte esen\u021biale de \u00een\u021beles \u00een gestionarea unei companii cu r\u0103spundere limitat\u0103. Pentru a administra corect aceste cerin\u021be legale complexe \u0219i a preveni conflictele viitoare, este indispensabil\u0103 o expertiz\u0103 juridic\u0103 specializat\u0103. Monolith Law Office de\u021bine o vast\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een servicii legate de guvernan\u021ba corporativ\u0103, inclusiv \u00eenfiin\u021barea de companii cu r\u0103spundere limitat\u0103, redactarea actelor constitutive \u0219i numirea sau schimbarea directorilor, at\u00e2t pentru clien\u021bi din Japonia, c\u00e2t \u0219i pentru numero\u0219i clien\u021bi interna\u021bionali. Avoca\u021bii no\u0219tri, care de\u021bin calific\u0103ri juridice str\u0103ine \u0219i vorbesc engleza, sunt membri ai firmei \u0219i ofer\u0103 suport juridic detaliat, \u00een\u021beleg\u00e2nd profund contextul afacerilor interna\u021bionale. V\u0103 invit\u0103m s\u0103 utiliza\u021bi cuno\u0219tin\u021bele noastre specializate pentru a asigura c\u0103 structura de guvernan\u021b\u0103 a companiei dumneavoastr\u0103 respect\u0103 legisla\u021bia \u0219i se aliniaz\u0103 strategiei de afaceri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Introdus\u0103 \u00een anul 2006 (Heisei 18) de legisla\u021bia japonez\u0103 privind companiile, societatea cu r\u0103spundere limitat\u0103 de tip Godo Kaisha (GK) a devenit o op\u021biune atractiv\u0103 pentru multe \u00eentreprinderi datorit […]<\/p>\n","protected":false},"author":32,"featured_media":67082,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[24,91],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67081"}],"collection":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/32"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=67081"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67081\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":67101,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/67081\/revisions\/67101"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/67082"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=67081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=67081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/monolith.law\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=67081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}