Ce înseamnă problemele de încălcare a drepturilor de autor legate de program?

Când auzim de “probleme de drepturi de autor”, mulți dintre noi ne gândim imediat la plagierea designului de logo sau a designului de personaje realizate de designeri. Cu toate acestea, codul scris de ingineri este de asemenea tratat ca “lucrare” din punct de vedere juridic, iar drepturile de autor sunt recunoscute.

În același timp, munca inginerilor și programatorilor nu este una care să poată manifesta originalitate peste noapte. Adesea, este posibil să producem rezultate productive doar învățând multe din codul pe care alții l-au gândit și l-au creat.

Acest articol explică cum putem face distincția între “a lua ca referință” și “a plagia” în ceea ce privește codul sursă al programului ca lucrare.

Cum se leagă dezvoltarea de sisteme de legea drepturilor de autor?

Ce protejează și ce nu protejează legea drepturilor de autor?

La urma urmei, ce este legea drepturilor de autor și pentru ce există? Răspunsul la această întrebare este, de fapt, înscris în legea drepturilor de autor. Articolul 1 al Legii Drepturilor de Autor, la începutul său, proclamă următorul conținut ca fiind esența sa. (Partea subliniată a fost adăugată de autor.)

Articolul 1 Această lege stabilește drepturile autorului și drepturile adiacente în legătură cu operele de autor, precum și cu interpretările, înregistrările, difuzările și transmisiile prin cablu, având ca scop protejarea drepturilor autorului și a celorlalți titulari de drepturi, contribuind astfel la dezvoltarea culturii.

Articolul 1 al Legii Drepturilor de Autor

Prin urmare, putem spune că este un domeniu care ridică problema de a aduce armonie în lucruri, protejând în același timp drepturile individuale ale titularilor de drepturi de autor și legându-le de beneficiul societății în ansamblu.

De asemenea, dacă vorbim despre ceea ce este acoperit de drepturile de autor în sensul legal, avem un exemplu în paragraful 1 al articolului 10, pe care îl cităm mai jos.

Exemplele de opere de autor menționate în această lege sunt în general următoarele:

1. Opere literare, scenarii, eseuri, discursuri și alte opere de limbaj
2. Opere muzicale
3. Opere de dans sau pantomimă
4. Picturi, gravuri, sculpturi și alte opere de artă
5. Opere de arhitectură
6. Hărți sau desene, diagrame, modele și alte opere grafice cu caracter științific
7. Opere cinematografice
8. Opere fotografice
9. Opere de programare

Articolul 10, paragraful 1 al Legii Drepturilor de Autor

În alineatul 9 este clar menționat “opera de programare”. Prin urmare, legea drepturilor de autor se aplică și codului sursă. Acestea sunt doar “exemple”, deci nu este așa că doar lucrurile incluse aici sunt subiectul acestei legi. Cu toate acestea, este clar că cel puțin programul este cu siguranță în raza de acțiune a acestei legi.

Semnificația practică a faptului că drepturile de autor sunt recunoscute, dacă o explicăm cât mai concis posibil în contextul programului, este că doar un anumit titular de drepturi poate utiliza în mod exclusiv opera de autor în ceea ce privește copierea (articolul 21 al aceleiași legi), transmiterea publică prin internet (articolul 23, alineatul 1 al aceleiași legi), transferul (articolul 27 al aceleiași legi) și așa mai departe. În plus, dacă drepturile de autor sunt încălcate, titularul drepturilor poate solicita oprirea (articolul 112, alineatul 1 al Legii Drepturilor de Autor) sau despăgubiri pentru răspunderea delictuală (articolul 709 al Codului Civil) ca măsură civilă.

În orice caz, așa cum am menționat mai devreme, legea drepturilor de autor este un domeniu legal care are ca scop echilibrarea a două valori: protecția titularului individual de drepturi și beneficiul în cazul în care este privit din perspectiva societății în ansamblu. Prin urmare, ar trebui să știți nu numai cazurile în care drepturile se aplică, dar și cazurile în care “drepturile de autor nu se aplică”.

De exemplu, în cazul unui program existent, dacă o persoană care nu deține drepturile de autor asupra acelui program îl execută pur și simplu din poziția de utilizator, în principiu, nu constituie o încălcare a drepturilor de autor (articolul 47, alineatul 8 al Legii Drepturilor de Autor). În plus, dacă este în cadrul a ceea ce este considerat utilizare privată, nu este ilegal să faci copii sau adaptări (articolul 47, alineatul 3 al Legii Drepturilor de Autor).

În timp ce protecția poziției titularului de drepturi este, desigur, importantă, ceea ce se formează prin acumularea de a crea noi opere de autor inspirate de operele altora este, într-adevăr, “cultura”. Poate fi spus că este un domeniu legal care a continuat să se dezvolte, având la bază problema diferenței dintre “a plagia” și “a se referi”.

De ce este importantă legea drepturilor de autor în aspectele juridice ale dezvoltării de sisteme?

În lucrări precum dezvoltarea de sisteme IT și implementarea de programe, au existat în trecut cazuri în care s-a disputat dacă există sau nu o încălcare a drepturilor de autor. Este o dispută despre dacă două programe “foarte similare” sunt “doar referințe” sau “au plagiat programul original”. De exemplu, să presupunem că un angajat care a lucrat inițial la o companie de dezvoltare de sisteme implementează un program “foarte similar” după ce s-a desprins și l-a comercializat. În acest caz, este foarte posibil ca compania furnizoare, care este fostul angajator, să revendice drepturile în caz de probleme.

De asemenea, faptul că astfel de conflicte pot apărea nu înseamnă doar că “partea care a fost plagiată”, ci și “partea care este acuzată de plagiat” implică un risc grav. Cel mai mare risc în acest caz este că dreptul de a solicita oprirea poate fi folosit în negocieri.

Cel mai mare motiv pentru care “drepturile de autor” sunt “drepturi puternice” este că este recunoscut așa-numitul “drept de a solicita oprirea”.

Autorul, titularul drepturilor de autor, titularul drepturilor de publicare, interpretul sau titularul drepturilor adiacente poate solicita oprirea sau prevenirea încălcării drepturilor sale de autor, drepturilor de publicare, drepturilor de interpretare sau drepturilor adiacente de către cei care încalcă sau sunt susceptibili să încalce aceste drepturi.

Articolul 112 al Legii Drepturilor de Autor

Victima încălcării drepturilor de autor poate solicita persoanei care comite încălcarea să “oprească”. În alte cuvinte, de exemplu, dacă un program de server care funcționează în prezent încalcă drepturile de autor, puteți solicita oprirea serverului, adică oprirea serviciului.

Să presupunem că pentru un serviciu care generează profituri în prezent, vi se propune o negociere precum “Voi permite utilizarea fără a opri, dar aș dori să fiți de acord cu plata unei taxe de utilizare”. În acest caz, există un risc de a fi supus unei negocieri de prețuri care nu au legătură cu prețul de piață, din “slăbiciunea” de a fi încălcat drepturile de autor. Chiar și pentru un inginer care nu are nicio intenție rea de a face o versiune piratată, a fi nepăsător în ceea ce privește problema drepturilor de autor este, într-un sens, “periculos”.

Cât de asemănătoare trebuie să fie programele pentru a încălca drepturile de autor?

Să vedem cum se stabilește în realitate dacă există sau nu o încălcare a drepturilor de autor din punct de vedere legal. Să ne bazăm pe cazurile și deciziile judecătorești anterioare.

Cazuri și decizii judecătorești în care s-a disputat încălcarea drepturilor de autor ale unui program

În cazul citat mai jos, s-a disputat dacă un fost angajat a încălcat drepturile de autor ale unui software dezvoltat la noul său loc de muncă. În final, s-a stabilit că există o încălcare a drepturilor de autor.

Când comparăm cele 35 de fișiere ale reclamantului cu cele 36 de fișiere ale pârâtului, (omis) părțile marcate cu marker galben (părțile marcate cu galben) au exact același cod sursă. În plus, părțile marcate cu marker verde în fiecare dovadă (părțile marcate cu verde) sunt diferite în ceea ce privește înlocuirea numelui companiei, numele variabilelor, numele formelor, etc., dar nu au nicio semnificație în funcționarea programului, putând fi considerate în esență același cod sursă.
Aceste părți marcate cu galben și verde reprezintă majoritatea fișierelor reclamantului și ale pârâtului, iar procentul lor nu scade sub 90%.

Decizia Tribunalului din Tokyo, 26 mai 2011 (Heisei 23)

Se poate considera că decizia de mai sus își propune să ia o decizie bazată pe un criteriu obiectiv, cum ar fi procentul de potrivire, dar și să examineze dacă părțile care se potrivesc sunt creative, în conformitate cu scopul Legii drepturilor de autor (Legea japoneză a drepturilor de autor).

Criterii legale pentru determinarea încălcării drepturilor de autor

Când se decide dacă un program încalcă drepturile de autor ale altui program, se vor verifica următoarele puncte:

Cât de mult și în ce proporție se potrivesc (sau sunt similare) părțile?

Dacă ne uităm la aceste criterii obiective, cu cât gradul de similaritate este mai mare, cu atât este mai probabil să se recunoască o încălcare a drepturilor de autor. Compararea și verificarea obiectivă a numărului de linii sau de caractere care se potrivesc este considerată importantă în cazurile judecătorești anterioare.

Cât de creativă este partea care se potrivește (sau este similară)?

Dacă criteriul menționat mai sus este “formal”, acesta ar putea fi considerat “substanțial”, ținând cont de semnificația Legii drepturilor de autor. Adică, chiar dacă părțile se potrivesc formal, se va examina dacă “aceasta este o parte care poate fi exprimată în alte moduri”. De exemplu, dacă nu există o metodă realistă de implementare în afara utilizării unei biblioteci sau a unei funcții cu o utilizare largă, aceasta ar trebui considerată doar o expresie comună adoptată individual.

Altfel spus, dacă doar diferențele de nume de spațiu (numele variabilelor, constantele, numele funcțiilor, etc.) au fost schimbate, este greu de spus că aceasta reduce în mod semnificativ gradul de similaritate al programului. Creativitatea muncii unui programator nu se manifestă prin modul în care folosește aceste nume de spațiu.

În plus, dacă locul în care apare o eroare este considerat a fi “plagiat” în întregime, acesta poate fi un factor care susține încălcarea drepturilor de autor.

Aspecte de luat în considerare atunci când se contestă încălcarea drepturilor de autor în instanță

În continuare, vom organiza câteva puncte de care ar trebui să ținem cont atunci când contestăm încălcarea drepturilor de autor asupra unui program în instanță.

Dacă codul nu poate fi obținut, adesea este dificil să se facă dovada

Așa cum am menționat în exemplul de proces anterior, atunci când susținem încălcarea drepturilor de autor asupra unui program, este necesar să comparăm codul real. Cu toate acestea, dacă partea adversă refuză să dezvăluie codul sursă, este posibil ca păstrarea dovezilor să devină dificilă. Prin urmare, atunci când contestăm încălcarea drepturilor de autor în instanță, este adesea important să știm cum să rezumăm faptele prejudiciabile, cum să înregistrăm cursul negocierilor anterioare și cum să susținem necesitatea păstrării dovezilor, ceea ce este cunoscut ca know-how în litigiile civile.

Drepturile de autor nu se aplică ideilor abstracte

Articolul 10 alineatul (3) din Legea japoneză a drepturilor de autor prevede următoarele:

3 Protecția acordată de această lege lucrărilor menționate la punctul 9 al alineatului (1) nu se aplică limbajului de programare, regulilor și metodelor utilizate pentru crearea acestor lucrări. În acest caz, semnificația acestor termeni este definită după cum urmează:
1 Limbajul de programare se referă la caracterele și alte simboluri și la sistemul lor utilizat pentru a exprima un program.
2 Regulile se referă la acordurile speciale privind utilizarea limbajului de programare într-un anumit program.
3 Metodele se referă la modul în care sunt combinate instrucțiunile pentru un calculator electronic într-un program.

Articolul 10 alineatul (3) din Legea japoneză a drepturilor de autor

În esență, drepturile de autor nu se aplică “procedurilor” de procesare a lucrurilor sau modului de organizare a “structurilor și problemelor”. Dacă drepturile de autor private se extind până la acestea, legea drepturilor de autor nu ar putea contribui la “dezvoltarea culturii”. Limbajul de programare în sine și algoritmul sunt mai degrabă idei abstracte decât lucrări, și prin urmare, drepturile de autor nu se aplică acestora. Este bine să știți că, deoarece nu există drepturi de autor, nu se poate presupune că există o “încălcare a drepturilor de autor” asupra acestora.

Concluzie

În industria IT, dificultatea dezbaterii privind diferența dintre “a lua ca referință” și “a plagia” implică necesitatea unei perspective bogate și a unei abordări multilaterale. Aici, nu numai că este necesară o atitudine științifică pentru a compara și a verifica obiectiv similaritățile dintre cele două, dar și discuții care includ “ce înseamnă să fii creativ” în lumina esenței Legii Japoneze a Drepturilor de Autor.

Doar cu o atitudine care ia în considerare atât forma cât și substanța și construiește argumente pe baza acestora, legea poate contribui la “dezvoltarea culturii” în aceste domenii și industrii.