【Iunie, anul Reiwa 7 (2025)】Ce este noua „pedeapsă cu detenția” creată prin amendamentul Codului Penal? Explicarea semnificației modificării și a celor 4 puncte cheie

În luna iunie a anului Reiwa 7 (2025), pedepsele tradiționale cu închisoarea și detenția vor fi abolite și va fi introdusă o nouă formă de pedeapsă, denumită „pedeapsa cu detenție”. După luna iunie, pedepsele cu închisoarea și detenția vor fi unificate sub forma pedepsei cu detenție.

Reglementările tradiționale privind pedepsele au fost stabilite acum mai bine de 100 de ani și, de-a lungul timpului, s-a reconsiderat natura și rolul pe care pedepsele ar trebui să le îndeplinească. Această reformă a codului penal reprezintă un punct de cotitură major în politica penală.

Prin urmare, acest articol nu se va limita la a prezenta conținutul acestei reforme, ci va explica în detaliu și contextul și semnificația acesteia.

Ce este pedeapsa cu detenție? Diferența dintre închisoare și detenție sub legea japoneză

“Pedeapsa cu detenție” a fost inclusă în propunerea de reformă a Codului Penal prezentată de Ministerul Justiției către Dieta Japoniei în martie al anului Reiwa 4 (2022). Aceasta va schimba sistemul actual al pedepselor privative de libertate.

Pedepsele privative de libertate, cunoscute în Japonia sub numele de “自由刑”, implică privarea de libertate a persoanei și în prezent includ trei tipuri: închisoare, detenție și arest. Cu această reformă, distincția dintre închisoare și detenție va dispărea, unificându-se sub termenul de “pedeapsa cu detenție”. Astfel, se va realiza ceea ce se numește “unificarea pedepselor privative de libertate”.

↓

În sistemul anterior, închisoarea impunea obligativitatea muncii penitenciare, în timp ce detenția nu impunea munca penitenciară ca obligatorie. Cu toate acestea, în realitate, “majoritatea persoanelor condamnate la detenție participă la muncă prin cerere (conform articolului 93 din Legea privind tratamentul infractorilor și al persoanelor aflate în detenție), astfel încât distincția dintre închisoare și detenție pe baza prezenței sau absenței muncii obligatorii nu mai are sens” (Kenji Takeuchi și Takeshi Honjo, autori ai “Studiilor de Politică Penală”).

Pe de altă parte, sub pedeapsa cu detenție, decizia de a efectua sau nu munca penitenciară se va lua în funcție de caracteristicile individuale ale fiecărui deținut. În locul obligativității muncii penitenciare, se va pune accent pe instruirea pentru îmbunătățire și prevenirea recidivei.

În Codul Penal revizuit, articolul 13 anterior (detenția) a fost eliminat, iar alineatele 1 și 2 ale articolului 12 au fost revizuite, iar alineatul 3 a fost adăugat nou.

Articolul 12 alineatul 2 din Codul Penal înainte de reformă
“Închisoarea presupune detenția într-o instituție penală și efectuarea muncii prescrise.”

Articolul 13 alineatul 2 din Codul Penal înainte de reformă【eliminat în legea revizuită】
“Detenția presupune detenția într-o instituție penală.”

↓

Articolul 12 alineatul 2 din Codul Penal revizuit

“Pedeapsa cu detenție presupune detenția într-o instituție penală.”

Articolul 12 alineatul 3 din Codul Penal revizuit【nou adăugat în legea revizuită】

“Persoanei condamnate la pedeapsa cu detenție i se poate impune să efectueze munca necesară pentru îmbunătățirea și reabilitarea sa, sau să primească instruirea necesară.”

Prin crearea pedepsei cu detenție, munca nu mai este un mijloc de a provoca suferință deținutului, ci un mijloc de a îmbunătăți și facilita reintegrarea socială eficientă, iar munca și instruirea pentru îmbunătățire și educație sunt considerate metode de tratament de aceeași natură și de egală importanță în Codul Penal.

Evoluția unificării pedepselor privative de libertate sub legislația japoneză

Discuțiile privind eliminarea distincției dintre închisoare și detenție și unificarea pedepselor privative de libertate există de dinainte de război. În anii 1960, această problemă a fost abordată în mod direct în cadrul lucrărilor de revizuire completă a Codului Penal, însă încercările au eșuat.

Totuși, recenta reformă a Codului Penal care a introdus pedeapsa detenției a progresat fără o opoziție semnificativă. De ce oare? Haideți să examinăm contextul acestei reforme.

Patru puncte cheie din spatele revizuirii legii

Ministerul Justiției din Japonia motivează această revizuire prin dorința de a îmbunătăți și mai mult tratamentul prizonierilor în instituțiile penale. (Sursa: Ministerul Justiției din Japonia “Motivarea revizuirii parțiale a Codului Penal și a altor legi”[ja])

Există mai multe contexte care stau la baza acestei decizii.

Scăderea necesității de a distinge între închisoare și detenție în Japonia

Conform Raportului Alb privind Criminalitatea din anul Reiwa 6 (2024), numărul persoanelor condamnate la închisoare a fost de 14,033 (99.6%), la detenție de 49 de persoane (0.3%) și la arest preventiv de 3 persoane (0.0%). În plus, dintre persoanele condamnate la detenție, 81.8% au fost angajate în muncă (la sfârșitul lunii martie a anului Reiwa 6 (2024), conform “Raportului Alb privind Criminalitatea din anul Reiwa 6″[ja])

Așa cum se poate observa din aceste date, semnificația de a face distincția între închisoare și detenție în Japonia devine din ce în ce mai puțin relevantă.

Cereri din mediul penitenciar

Dacă ne gândim bine, există persoane în vârstă sau cu dizabilități care pot avea dificultăți în a efectua munci. Cu toate acestea, conform legislației penale japoneze, deținuții condamnați la închisoare sunt obligați să muncească, ceea ce a dus la situația actuală în care se forțează crearea de munci și se impune executarea acestora.

În plus, deținuții care au dificultăți în viața socială din cauza lipsei de educație ar putea beneficia mai mult de instruire pentru îmbunătățirea nivelului de educație decât de munca în sine. Totuși, din nou, datorită obligativității muncii, nu se poate aloca suficient timp pentru instruirea menită să îmbunătățească nivelul de educație.

Obligativitatea muncii pentru deținuții condamnați la închisoare este subiectul unor dezbateri, fiind considerată o problemă în ceea ce privește corectarea și reintegrarea socială a deținuților.

Inițiativele guvernului pentru prevenirea recidivei în Japonia

Tradițional, pedepsele penale aveau un puternic sens de “corecție”, iar suportul pentru reabilitarea și reintegrarea socială a deținuților era considerat insuficient. De asemenea, în trecut, deținuții erau grupați în funcție de tendințele lor criminale, fără a se acorda întotdeauna o atenție deosebită infracțiunii comise sau vârstei.

Prin urmare, guvernul a stabilit o politică de întărire a tratamentului eficient bazat pe cercetare empirică și dovezi, adaptat caracteristicilor individuale ale fiecărui subiect, cu un obiectiv numeric de a reduce rata de reîncarcerare a deținuților eliberați în termen de doi ani cu 20% în decursul a zece ani (începând cu anul 2012 (Heisei 24) “Măsuri cuprinzătoare pentru prevenirea recidivei”).

Ca parte a acestor măsuri, primul plan de promovare a prevenirii recidivei a inclus instruire și formare în facilitățile de corecție, cu scopul de a dobândi abilități de comunicare și maniere de afaceri.

Abordarea Tinerilor Condamnați Sub Legislația Japoneză

În contextul descris anterior, a existat un motiv direct pentru crearea pedepsei cu detenție. Acesta a fost legat de discuțiile privind reducerea vârstei de aplicabilitate a Legii Minorilor din Japonia.

Dacă vârsta de aplicabilitate a Legii Minorilor ar fi redusă la sub 18 ani, persoanele de 18 și 19 ani nu ar mai fi acoperite de această lege și ar deveni pasibile de pedepse penale. Cu toate acestea, procedurile bazate pe Legea Minorilor tradițională permit o abordare flexibilă, adaptată caracteristicilor tinerilor, și sunt recunoscute pentru eficacitatea lor în educația pentru îmbunătățire și prevenirea recidivei. Prin urmare, dacă persoanelor de 18 și 19 ani li se aplică pedepse penale, este necesar să se revizuiască conținutul și executarea acestor pedepse și, în consecință, să se reevalueze tratamentul tuturor deținuților. De exemplu, persoanele de 18 și 19 ani sunt de obicei în perioada liceului sau a studiilor universitare, dar dacă li se aplică o pedeapsă penală, obligația de a munci împiedică alocarea suficientă de timp pentru îndrumarea în vederea îmbunătățirii performanței academice.

În acest context, Comisia de Deliberare a Legislației pentru Dreptul Minorilor și Drept Penal a prezentat un răspuns ministrului Justiției, care includea unificarea pedepsei cu închisoarea și a celei cu detenție într-o nouă formă de pedeapsă liberă.

Reacția la Introducerea Pedepsei cu Detenție în Japonia

În acest context a fost creată pedeapsa cu detenție, a cărei structură începe să fie tot mai clară. Conform rapoartelor mass-media, deținuții vor fi împărțiți în 24 de categorii de tratament corecțional, cum ar fi “tratamentul pentru minori”, “tratamentul pentru tineri”, “asistență pentru vârstnici” și “suport de asistență socială” pentru cei cu afecțiuni psihice, primind astfel o abordare individualizată în funcție de caracteristicile lor.

Referință: 21 ianuarie 2025 Mainichi Shimbun | Detalii despre pedeapsa cu detenție în Japonia: Suport pentru reabilitarea deținuților în 24 de categorii pentru prevenirea recidivei[ja]

Pentru a răspunde introducerii pedepsei cu detenție, instituțiile penale, inclusiv închisorile din Japonia, se pregătesc într-un ritm accelerat, dar există provocări pe teren. De exemplu, persoanele condamnate la diferite tipuri de pedepse sunt, în principiu, separate. Cu introducerea pedepsei cu detenție, închisorile vor trebui să gestioneze coexistența deținuților cu pedeapsa cu detenție și cei cu pedeapsa cu închisoare, necesitând separarea spațiilor de locuit ale acestora. Aceasta presupune nu doar nevoia de personal suplimentar, dar și preocupări legate de lipsa spațiului fizic necesar.

Concluzie: Consultați un avocat în caz de infracțiuni penale

Introducerea pedepsei cu detenție începând cu 1 iunie 2025 (Reiwa 7) reprezintă un punct de cotitură semnificativ în sistemul de justiție penală din Japonia. Această reformă vizează accentuarea reabilitării și reintegrării sociale a deținuților, precum și asigurarea siguranței societății prin prevenirea recidivei.

Totuși, atunci când este vorba despre infracțiuni penale, cea mai bună strategie este să angajați un avocat specializat. În cazul în care sunteți arestat în legătură cu o infracțiune penală, puteți alege să nu aveți un avocat înainte sau după punerea sub acuzare, dacă este vorba de un caz de apărare voluntară. Cu toate acestea, a nu avea un avocat poate fi foarte dezavantajos pentru suspect sau inculpat, așadar este recomandabil să angajați unul.

Chiar dacă nu aveți resurse financiare suficiente, există sisteme precum “Sistemul de asistență pentru apărarea persoanelor suspectate de infracțiuni penale” sau “Avocatul desemnat de stat” pe care le puteți utiliza. Dacă vă aflați în situația de a fi suspect sau inculpat într-un caz penal, luați în considerare cu seriozitate utilizarea acestor sisteme.

Ghidul măsurilor noastre de intervenție

Cabinetul de Avocatură Monolith este o firmă de avocatură cu o înaltă specializare în IT, în special în domeniul internetului și al legii. La Cabinetul de Avocatură Monolith, oferim suport pentru asigurarea legalității afacerilor, înțelegând în profunzime modelele de afaceri și conținutul activităților clienților noștri, de la companii listate la Tokyo Stock Exchange Prime până la întreprinderi startup, și identificăm riscurile legale potențiale. Detalii suplimentare sunt furnizate în articolul de mai jos.

Domeniile de practică ale Cabinetului de Avocatură Monolith: Servicii juridice pentru IT și startup-uri[ja]