【Implementare în noiembrie a anului Reiwa 6 (2024)】Ce este Legea de Protecție a Freelancerilor? Explicație privind măsurile pe care ar trebui să le ia companiile.

Reforma modului de lucru promovată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Japonia a determinat o schimbare a valorilor oamenilor care muncesc, iar populația care lucrează ca freelanceri este în creștere de la an la an. Pandemia de COVID-19 a contribuit, de asemenea, la creșterea interesului pentru un mod de lucru mai liber.

Pe măsură ce numărul de companii care colaborează cu freelanceri crește, va intra în vigoare în noiembrie 2024 Legea de Protecție a Freelancerilor (Noua Lege a Freelancerilor). Pentru a reflecta rapid aceste schimbări în practicile de afaceri, mulți vor dori să înțeleagă esența Legii de Protecție a Freelancerilor.

Prin urmare, acest articol va prezenta conținutul și liniile directoare ale Legii de Protecție a Freelancerilor și va explica aspectele la care companiile trebuie să răspundă.

Ce este Legea de Protecție a Freelancerilor (Noua Lege pentru Freelanceri)?

Legea de Protecție a Freelancerilor (Noua Lege pentru Freelanceri) este o lege care stabilește obligațiile de respectat în contractele de prestări servicii, în principal pentru companiile care angajează freelanceri. Numele oficial al legii este “Legea privind îmbunătățirea corectitudinii tranzacțiilor legate de anumiți prestatori de servicii”.

Aici vom explica pe scurt Legea de Protecție a Freelancerilor.

Contextul și semnificația Legii de Protecție a Freelancerilor

Contextul creării Legii de Protecție a Freelancerilor este diversificarea modurilor de muncă în Japonia. În ultimii ani, numărul persoanelor care lucrează ca freelanceri, în loc să fie angajați într-o companie, a crescut. Totuși, freelancerii nu sunt recunoscuți ca “lucrători” sub Legea Standardelor Muncii din Japonia, deci nu beneficiază de aplicarea legilor muncii. Astfel, în relația cu clienții lor, freelancerii sunt adesea într-o poziție mai slabă comparativ cu lucrătorii angajați. Este un fapt că există mulți freelanceri care acceptă comenzi în condiții nefavorabile, la discreția clienților.

Având în vedere această situație, Legea de Protecție a Freelancerilor a fost creată pentru a reglementa și a asigura un mediu stabil pentru persoanele care prestează servicii ca întreprinzători individuali.

Legea de Protecție a Freelancerilor a fost adoptată pe 28 aprilie în anul Reiwa 5 (2023) și va intra în vigoare pe 1 noiembrie în anul Reiwa 6 (2024).

Diferența dintre Legea de Protecție a Freelancerilor și Legea Subcontractanților

Legea Subcontractanților este o lege care interzice companiilor client să efectueze acte care ar putea dezavantaja subcontractanții în tranzacțiile privind plățile și schimbul de bunuri.

Relația dintre freelanceri și companiile care le comandă servicii este similară structural, așa că la prima vedere ar părea că ambele legi reglementează tipuri similare de relații contractuale. Cu toate acestea, există o diferență importantă legată de cerințele capitalului social.

• Legea Subcontractanților → Se aplică atunci când capitalul social al companiei client depășește o anumită sumă.
• Noua Lege pentru Freelanceri → Nu există restricții legate de cerințele capitalului social al clientului.

Din cauza faptului că Legea Subcontractanților nu se aplică atunci când companiile cu un capital social mic angajează freelanceri, Legea de Protecție a Freelancerilor reglementează toate companiile care comandă servicii de la freelanceri, fără restricții legate de capitalul social, și astfel protejează interesele freelancerilor.

Ghidul privind tranzacțiile cu freelanceri

În ceea ce privește tranzacțiile cu freelanceri, există un set de ghiduri care preced Legea Protecției Freelancerilor. Verificarea acestor ghiduri este esențială atunci când introducem noi reguli în practică.

În primul rând, vom prezenta un rezumat al Ghidului pentru Freelanceri.

Despre Ghidul pentru Freelanceri

În anul Reiwa 3 (2021), agențiile guvernamentale relevante au elaborat împreună “Ghidul pentru crearea unui mediu de lucru sigur pentru freelanceri”, pentru a reglementa tranzacțiile cu freelanceri.

Conținutul principal clarifică relația de aplicare a Legii Antimonopol, Legii Subcontractorilor și legislației legate de relațiile de muncă, evidențiind tipurile de comportament care pot deveni problematice.

Referință: Comisia pentru Comerț Just etc. “Ghidul pentru crearea unui mediu de lucru sigur pentru freelanceri[ja]“

Relația cu Legea Subcontractorilor și Legea Antimonopol

Când freelancerii și companiile efectuează tranzacții, Legea Antimonopol se aplică în general tranzacțiilor. În plus, dacă capitalul companiei care comandă este de peste 10 milioane de yeni, se aplică și Legea Subcontractorilor.

Ghidul pentru Freelanceri arată relația de aplicare a Legii Subcontractorilor și a Legii Antimonopol în tranzacții, iar următorii agenți economici trebuie să verifice obligatoriu elementele de conformitate:

• Companiile care efectuează tranzacții cu freelanceri
• Intermediarii (companiile care facilitează potrivirea între freelanceri și companiile comandante)

Ghidul pentru Freelanceri prezintă abordarea de bază în relația cu Legea Subcontractorilor și Legea Antimonopol, în ceea ce privește următoarele aspecte:

• Reglementarea abuzului de poziție dominantă
• Clarificarea condițiilor de tranzacție la momentul comenzii

Și sunt prezentate în mod concret tipurile de comportament care pot constitui încălcări ale acestor legi.

Relația cu legislația legată de relațiile de muncă

Freelancerii, în principiu, nu sunt angajați prin contracte de muncă, astfel încât legislația legată de relațiile de muncă nu se aplică.

Totuși, în relația cu fiecare comandant sau intermediar, dacă sunt îndeplinite criteriile de judecată, se poate recunoaște aplicabilitatea legislației legate de relațiile de muncă, considerându-se “angajat” în sensul Legii Standardelor Muncii.

Ghidul pentru Freelanceri prezintă criteriile de judecată și abordarea specifică pentru a determina dacă o persoană este recunoscută ca “angajat” în cadrul fiecărei legi legate de relațiile de muncă.

Tranzacțiile și persoanele vizate de Legea pentru Protecția Freelancerilor

În ceea ce privește domeniul de aplicare al Legii pentru Protecția Freelancerilor, vom explica definiția freelancerilor vizați și tipurile de tranzacții care intră sub incidența legii. Este esențial să verificați dacă tranzacțiile companiei dumneavoastră sunt vizate de această lege.

Despre definiția freelancerului

În ceea ce privește definiția freelancerului, nu există o definiție clară sau unitară în legislație. De exemplu, în Ghidul pentru Freelanceri se menționează următoarele:

Termenul “freelancer” se referă la proprietarii de afaceri independente sau la președinții de companii individuale care nu au un magazin fizic și nu angajează personal, câștigându-și venitul prin utilizarea experienței, cunoștințelor și abilităților proprii

Comisia pentru Comerț Just etc. | Ghidul pentru crearea unui mediu de lucru sigur pentru freelanceri[ja]

Prin urmare, putem înțelege că un freelancer este o persoană care nu angajează personal și care obține venituri lucrând independent, încheind contracte de prestări servicii sau contracte de subcontractare pentru a primi comenzi de lucru.

Tranzacțiile vizate de Legea pentru Protecția Freelancerilor

Tranzacțiile vizate de Legea pentru Protecția Freelancerilor sunt tranzacțiile BtoB (Business-to-Business) între companii și freelanceri. Aceasta nu se aplică tranzacțiilor BtoC (Business-to-Consumer) între companii și consumatorii generali.

Concret, principalele tranzacții vizate sunt contractele de prestări servicii. Un contract de prestări servicii este un acord prin care o companie externalizează o parte sau întreaga activitate a afacerii sale către un prestator extern. În mod general, acest proces este cunoscut și sub numele de outsourcing.

Definiția „prestării serviciilor” este stabilită în Legea pentru Protecția Freelancerilor astfel:

(Articolul 2, Paragraful 3)
În această lege, termenul „prestări servicii” se referă la următoarele acțiuni:
1. Un agent economic însărcinează un alt agent economic cu producția de bunuri (inclusiv prelucrarea) sau crearea de produse informaționale pentru afacerea sa.
2. Un agent economic însărcinează un alt agent economic cu furnizarea de servicii pentru afacerea sa (inclusiv cazurile în care agentul economic îl face pe celălalt să furnizeze servicii pentru sine).

Legea privind îmbunătățirea tranzacțiilor adecvate etc. pentru anumiți prestatori de servicii｜Căutare legi e-Gov[ja]

Contractul de prestări servicii este un termen general care include contractele de antrepriză și contractele de mandat, fiind adoptat în majoritatea tranzacțiilor cu freelanceri.

Cine este vizat de Legea pentru Protecția Freelancerilor

Legea pentru Protecția Freelancerilor se aplică tranzacțiilor legate de serviciile prestate de „prestatorii de servicii specifici”. Definiția unui prestator de servicii specific este prezentată astfel în lege:

(Articolul 2, Paragraful 1)
Această lege definește „prestatorii de servicii specifici” ca fiind antreprenorii care sunt părți într-un contract de prestări servicii și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
1. Persoane fizice care nu angajează alți angajați
2. Persoane juridice care, în afara reprezentantului menționat la punctul 1, nu au alți ofițeri (director, membru al consiliului de administrație, director executiv, angajat care execută activități de afaceri, comisar sau auditor sau persoane echivalente cu acestea, așa cum sunt menționate în paragraful 6, punctul 2) și, de asemenea, nu angajează alți angajați

Legea privind îmbunătățirea tranzacțiilor legate de prestatorii de servicii specifici | Căutare legislație e-Gov[ja]

Prin urmare, prezența sau absența angajaților este un criteriu major pentru a fi recunoscut ca un prestator de servicii specific. Este important să înțelegem că, în esență, freelancerii sunt acești prestatori de servicii specifici.

În plus, antreprenorii care subcontractează servicii către un prestator de servicii specific sunt cunoscuți sub numele de antreprenori subcontractanți. Companiile care fac afaceri cu freelanceri se încadrează în această categorie.

Principalele prevederi ale Legii Protecției Freelancerilor și măsurile pe care companiile trebuie să le adopte

La implementarea Legii Protecției Freelancerilor, companiile trebuie să adopte anumite măsuri. Este necesar să se ia măsuri conforme cu conținutul legii, așadar este esențial să le verificați cu atenție.

Explicitarea condițiilor tranzacției

Când angajează freelanceri, companiile trebuie să explicitizeze condițiile tranzacției conform Legii Protecției Freelancerilor (Articolul 3, Paragraful 1). Metodele de explicitare pot fi în formă scrisă sau electronică (cum ar fi prin e-mail).

Elementele care trebuie explicitate sunt următoarele:

• Conținutul prestației
• Suma remunerației
• Data limită de plată
• Alte elemente stabilite de regulile Comisiei pentru Comerț Just

Chiar dacă condițiile tranzacției sunt explicitate prin metode electronice, dacă freelancerul solicită o versiune scrisă, compania trebuie să furnizeze imediat condițiile în format scris (același articol, Paragraful 2).

Indiferent de forma contractului sau de poziția părților, această regulă se aplică tuturor companiilor care angajează freelanceri.

Termenul de plată al remunerației

Entitățile care comandă servicii trebuie să stabilească termenul de plată al remunerației într-o perioadă de maxim 60 de zile de la primirea serviciilor de la freelanceri și, pe cât posibil, într-un interval cât mai scurt (Legea Japoneză pentru Protecția Freelancerilor, Articolul 4, Paragraful 1).

Este important de reținut că punctul de start al acestei perioade nu este influențat de faptul că serviciile primite sunt supuse sau nu inspecției și acceptării.

În plus, în cazul în care serviciile sunt subcontractate, termenul de plată al remunerației trebuie stabilit într-o perioadă de maxim 30 de zile de la termenul de plată al contractului inițial și, pe cât posibil, într-un interval cât mai scurt (același articol, Paragraful 3).

Această reglementare previne, de asemenea, întârzierile în plata remunerației în cazurile de subcontractare.

Obligațiile de respectat de către contractanți

Legea Protecției Freelancerilor (Legea Japoneză a Protecției Freelancerilor, Articolul 5, Aliniatul 1) stabilește obligațiile contractanților atunci când se încheie contracte pe termen lung, pentru a asigura că freelancerii nu sunt dezavantajați.

Obligațiile stabilite sunt următoarele:

• Refuzul de a accepta livrarea serviciilor fără un motiv imputabil freelancerului
• Reducerea remunerației fără un motiv imputabil freelancerului
• Efectuarea de retururi fără un motiv imputabil freelancerului
• Stabilirea unei remunerații semnificativ mai mici decât prețul obișnuit de piață, fără un motiv justificat
• Forțarea achiziționării de bunuri sau utilizarea de servicii desemnate de contractant fără un motiv justificat

În plus, indiferent de durata contractului de prestări servicii, contractantul nu trebuie să prejudicieze în mod injust interesele unui anumit prestator prin următoarele acțiuni (același articol, Aliniatul 2):

• Solicitarea de beneficii economice, servicii sau alte avantaje economice pentru sine din partea freelancerului, fără un motiv imputabil acestuia
• Schimbarea conținutului livrării serviciilor sau solicitarea de reexecutare fără un motiv imputabil freelancerului

De notat că perioada de aplicabilitate a contractului de prestări servicii va trebui definită în viitoarele ordonanțe guvernamentale.

Afișarea Precisă a Informațiilor de Recrutare

În procesul de recrutare a freelancerilor, este interzisă utilizarea de reprezentări false sau înșelătoare în anunțuri sau alte forme de publicitate (conform Articolului 12, Paragraful 1, din Legea Japoneză pentru Protecția Freelancerilor).

De asemenea, informațiile trebuie să fie exacte și actualizate (conform aceluiași articol, Paragraful 2).

Această reglementare asigură un nivel de protecție similar cu cel prevăzut de Legea Japoneză pentru Stabilitatea Ocupațională în ceea ce privește obligația de a specifica condițiile de muncă atunci când se recrutează lucrători.

Considerații pentru sarcină, naștere, creșterea copilului și îngrijire

Legea Protecției Freelancerilor din Japonia prevede protecții similare cu cele ale angajaților pentru persoanele care se confruntă cu sarcina, nașterea, creșterea copilului și îngrijirea.

Clientul care încredințează un proiect unui freelancer pentru o perioadă determinată de timp trebuie să ia în considerare, la cererea acestuia, posibilitatea de a echilibra sarcinile de lucru cu responsabilitățile legate de sarcină, naștere, creșterea copilului și îngrijire, conform situației specifice (Articolul 13, Paragraful 1 din Legea Protecției Freelancerilor din Japonia). Perioada aplicabilă va fi definită în viitor prin ordonanță guvernamentală.

Chiar și în cazurile în care durata contractului de prestări servicii nu îndeplinește perioada stabilită prin ordonanță, clientul are o obligație de efort pentru a asigura că freelancerul poate echilibra munca cu responsabilitățile de îngrijire a copilului și alte asemenea, în funcție de circumstanțe (același articol, Paragraful 2).

Consolidarea sistemului împotriva hărțuirii

Clienții care comandă servicii trebuie să ia măsuri necesare, inclusiv stabilirea unui sistem de consultare, pentru a asigura că freelancerii nu sunt afectați de hărțuire în mediul lor de lucru (Articolul 14, Paragraful 1, din Legea Japoneză pentru Protecția Freelancerilor).

Tipurile specifice de hărțuire menționate în Legea Japoneză pentru Protecția Freelancerilor sunt următoarele:

• Hărțuirea sexuală (Sexual Harassment – Seiku Hara)
• Hărțuirea maternității (Maternity Harassment – Mata Hara)
• Hărțuirea prin abuz de putere (Power Harassment – Pawa Hara)

Este interzis să se rezilieze contractele sau să se trateze freelancerii într-un mod dezavantajos pe baza faptului că aceștia au solicitat consultanță privind hărțuirea (același articol, Paragraful 2).

Notificare în caz de reziliere sau similar

Noua lege pentru freelanceri prevede reguli similare cu cele din contractele de muncă în ceea ce privește notificarea înainte de reziliere.

În cazul contractelor de prestări servicii continuă, atunci când se dorește rezilierea sau neînnoirea contractului cu un freelancer, principiul este că trebuie să se notifice cel puțin cu 30 de zile înainte (conform articolului 16 alineatul (1) din Legea pentru Protecția Freelancerilor).

De asemenea, clientul trebuie să dezvăluie motivele rezilierii contractului fără întârziere, dacă freelancerul solicită acest lucru (conform aceluiași articol, alineatul (2)).

Sancțiuni pentru încălcarea Legii de Protecție a Freelancerilor

În cazul încălcării Legii de Protecție a Freelancerilor, pe baza declarației părții freelance, autoritățile administrative pot efectua inspecții și pot recomanda sau ordona măsuri necesare.

Dacă se încalcă ordinele sau se refuză inspecția, se poate impune o amendă de până la 500.000 de yeni, motiv pentru care este necesară prudență.

Concluzie: Consultați un avocat pentru măsuri legate de Legea de Protecție a Freelancerilor

Legea de Protecție a Freelancerilor este un act normativ destinat să creeze un mediu stabil pentru freelanceri să se angajeze în activități profesionale, impunând reguli pentru clienții care le comandă serviciile. Este esențial să revizuim conținutul principal al legii și să consultăm liniile directoare care indică aplicarea altor legi relevante pentru a stabili un sistem adecvat.

Deși Legea de Protecție a Freelancerilor a fost adoptată, trebuie să așteptăm elaborarea detaliilor specifice în regulamentele Comisiei pentru Comerț Just și ordonanțele Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Companiile care fac afaceri cu freelanceri vor trebui să continue să răspundă adecvat la schimbările de circumstanțe. O greșeală în judecată poate duce la sancțiuni care pot aduce prejudicii semnificative companiei. Prin urmare, recomandăm să solicitați sfatul specializat al unui avocat atunci când implementați măsuri bazate pe Legea de Protecție a Freelancerilor.

Ghidul măsurilor noastre de intervenție

Cabinetul de Avocatură Monolith este specializat în domeniul IT, în special în dreptul internetului și al tehnologiei informației, oferind expertiză juridică de înalt nivel. În contextul diversificării modurilor de lucru din ultimii ani, legislația muncii a devenit un subiect de mare interes. Cabinetul nostru oferă soluții legate de legislația muncii, detaliate în articolul de mai jos.

Domeniile de practică ale Cabinetului de Avocatură Monolith: Servicii juridice pentru IT și startup-uri[ja]