MONOLITH LAW OFFICE+81-3-6262-3248Zilele săptămânii 10:00-18:00 JST[English Only]

MONOLITH LAW MAGAZINE

Internet

În ce măsură este permisă din punct de vedere legal filmarea și publicarea fără autorizație? Explicarea a 4 puncte de discuție

Internet

În ce măsură este permisă din punct de vedere legal filmarea și publicarea fără autorizație? Explicarea a 4 puncte de discuție

În locațiile de evenimente și în zonele turistice, ne întâlnim adesea cu semne sau anunțuri care spun “Fotografierea și filmarea sunt interzise”. Ce temei legal există pentru astfel de interdicții? Și dacă la un concert ni se cere să predăm camera sau să ștergem imaginile, trebuie să ne conformăm?

Aici vom explica până unde este permisă fotografierea și publicarea pe rețelele sociale a fotografiilor și videoclipurilor, în cazul în care nu avem în prealabil permisiunea organizatorilor sau a administratorilor.

Există o bază legală pentru interzicerea fotografiilor și înregistrărilor video?

Baza legală pentru interzicerea fotografiilor și înregistrărilor video poate fi considerată sub patru aspecte principale: „drepturile de autor și drepturile conexe”, „dreptul la imagine și drepturile de publicitate”, „dreptul de administrare a facilităților” și „contractul”.

Drepturi de autor și drepturi conexe

Cel mai comun motiv pentru interzicerea fotografierii sau înregistrării video este dreptul de autor. În cazul spectacolelor de teatru, concertelor sau expozițiilor de artă, „dreptul de autor” devine o problemă, iar interpreții beneficiază adesea de „drepturi conexe”.

„Dreptul de autor” reprezintă dreptul pe care îl are creatorul unei opere de a decide cum va fi utilizată acea operă. Dreptul de autor este o formă de proprietate intelectuală și este protejat legal pentru a preveni utilizarea neautorizată a operei de către terți.

Dacă este vorba despre o operă protejată de dreptul de autor, nu se poate fotografia fără permisiune. Conform legii dreptului de autor, reproducerea neautorizată a unei opere este interzisă, iar acest lucru include și fotografierea operei. Prin urmare, fotografierea unei opere fără permisiunea titularului dreptului de autor poate constitui o încălcare a legii dreptului de autor.

„Drepturile conexe” sunt drepturi acordate persoanelor care nu sunt creatorii operei, dar care contribuie la diseminarea acesteia. De exemplu, artiștii interpreți și producătorii de înregistrări beneficiază de drepturi conexe.

În cazul înregistrărilor audio sau video, cum ar fi muzica, trebuie să se țină cont și de drepturile conexe. Dacă este vorba despre o interpretare muzicală, pe lângă titularul dreptului de autor, este necesar să se obțină permisiunea și de la persoanele care dețin drepturi conexe asupra interpretării.

Există excepții, cum ar fi în cazul operelor de artă vechi ale căror drepturi de autor au expirat (dreptul de autor este protejat, în principiu, timp de 70 de ani după moartea autorului). De asemenea, articolul 30 din legea dreptului de autor prevede că „pentru utilizare în scopuri personale, în afara muncii, se poate reproduce o operă. În scopuri similare, se pot face și traduceri, aranjamente, transformări sau adaptări”, astfel încât „reproducerea pentru uz privat” este permisă.

Referință: Agenția pentru Afaceri Culturale | Despre nașterea și perioada de protecție a drepturilor autorului

În plus, operele de artă sau arhitecturale (arta publică) care sunt instalate permanent în locuri publice sunt, în principiu, libere pentru fotografiere și înregistrare video conform articolului 46 din legea dreptului de autor.

Articol conex: Este permisă fotografierea și publicarea proprietății altcuiva fără consimțământ?[ja]

Dreptul la imagine și dreptul de publicitate

În continuare, există o problemă legată de “dreptul la imagine”. Dreptul la imagine se referă la dreptul unei persoane de a nu avea fața sau figura fotografiate sau publicate fără permisiunea sa.

Imaginea este un simbol al personalității individuale, astfel că se consideră că oamenii “au dreptul de a nu permite utilizarea abuzivă a acesteia, drept derivat din drepturile de personalitate” (decizia Curții Supreme de Justiție din 2 februarie 2012), dar nu înseamnă că fotografierea altcuiva constituie întotdeauna o încălcare a dreptului la imagine.

Decizia depinde și de locul unde a fost făcută fotografia. În locuri precum obiective turistice sau locații de evenimente, unde este de așteptat să fie fotografii, va fi mai dificil să se revendice încălcarea dreptului la imagine, chiar dacă persoana apare în fotografie. De asemenea, dacă imaginea este neclară și nu se poate identifica persoana, nu se consideră o încălcare a dreptului la imagine.

Pe de altă parte, “dreptul de publicitate” se referă la dreptul unei persoane celebre de a monopoliza valoarea economică generată de puterea de atracție a clienților prin numele sau imaginea sa. De exemplu, chiar dacă un fan fotografiază un artist în timpul unei apariții la un eveniment public în aer liber pentru plăcerea personală, este puțin probabil să se constituie o încălcare a drepturilor. Cu toate acestea, ca o problemă de bună conduită, se poate spune că ar trebui să se mențină un anumit nivel de decență.

Articolul asociat: Explicarea standardelor și procedurii pentru revendicarea daunelor pentru încălcarea dreptului la imagine[ja]

Dreptul de administrare a facilităților

Dreptul de administrare a facilităților

“Dreptul de administrare a facilităților” se referă la dreptul legal recunoscut proprietarilor sau administratorilor de clădiri și terenuri, care le permite, de exemplu, să interzică comportamentele deranjante în incinta facilității sau să solicite persoanelor care se comportă astfel să părăsească locația. Anunțurile din incintă care spun “Vă rugăm să vă abțineți de la fotografiere, deoarece aceasta deranjează alți clienți și perturbă prezentarea” se bazează pe acest drept de administrare a facilităților.

Problema nu se limitează la locurile de evenimente sau destinațiile turistice, ci se extinde și la fotografierea mâncărurilor în restaurante, de exemplu. Totuși, în practică, este adesea dificil să se determine dacă există o încălcare a drepturilor.

În cazurile judecate, în ceea ce privește facilitățile publice utilizate pentru adunări și alte activități, se recunoaște că utilizarea liberă de către cetățeni sau rezidenți este principiul de bază datorită naturii publice a acestora, dar se recunoaște și dreptul administratorului de a gestiona facilitățile.

Pe de altă parte, în cazul facilităților private, se recunoaște un drept de administrare a facilităților fără restricții speciale, iar ca parte a acestui drept, de exemplu, este posibil să se interzică fotografierea în incinta facilității. Dacă se fotografiază fără permisiune, acest lucru constituie o încălcare a dreptului de administrare a facilităților.

Contracte și Termeni și Condiții

Achiziționarea de bilete pentru evenimente sau spectacole este, în esență, o formă de contract. În mod general, se consideră că ați încheiat un contract pentru accesul la locație prin acordul cu termenii și condițiile menționate, de exemplu, pe verso-ul biletului.

Este posibil ca acești termeni și condiții să includă o clauză de interzicere a fotografiilor. Dacă, de exemplu, la achiziția biletelor online, ați făcut clic pe un buton care spune “Accept termenii și condițiile pentru a efectua achiziția” și ați dat un acord clar, este foarte probabil ca acest acord să fie considerat valabil, inclusiv clauza de interzicere a fotografiilor fără permisiune.

De asemenea, dacă la intrarea în locație există un semn mare care indică interzicerea fotografiilor și ați intrat observând acest semn, este foarte probabil să se considere că există un acord implicit de a nu fotografia. În cazul în care există un acord valabil privind interzicerea fotografiilor, principiul este să respectați această înțelegere.

Pe de altă parte, chiar și atunci când există un acord valabil care permite fotografierea, rămâne de discutat până unde se întinde această permisiune și în ce condiții a fost acordată. Chiar dacă fotografierea este permisă, nu înseamnă că toate acțiunile legate de fotografiere sunt autorizate.

Publicarea fotografiilor și videoclipurilor fără permisiune de filmare

Am identificat patru baze legale care interzic filmarea și înregistrarea, dar ce se întâmplă când materialele filmate sau înregistrate sunt publicate pe internet sau utilizate în alte moduri?

Drepturile de autor și drepturile de imagine și de publicitate

Drepturile de autor se aplică și în cazul publicării. Dacă distribuția se limitează la un cerc restrâns de prieteni pe rețele sociale, poate fi permisă ca o utilizare “tolerantă”, o extensie a reproducerii private. Totuși, publicarea operelor pe Twitter sau bloguri constituie o transmisie publică și, prin urmare, poate încălca drepturile de autor.

Drepturile de imagine și de publicitate pot de asemenea să ridice probleme legale. Dacă persoanele pot fi identificate în imagini, acestea trebuie editate pentru a preveni identificarea, altfel există riscul de a fi acționat în justiție pentru încălcarea drepturilor de imagine.

Articolul asociat: Explicăm criteriile și procesul pentru solicitarea de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor de imagine[ja]

Dreptul de administrare a proprietății

Dreptul de administrare a proprietății

În ceea ce privește dreptul de administrare a proprietății, există cazul în care Byodoin (Templul Fenixului din Uji, Prefectura Kyoto), un sit al Patrimoniului Mondial, a cerut unei companii de jucării să oprească vânzarea de puzzle-uri cu imagini ale templului fără permisiune.

Byodoin interzice utilizarea comercială a fotografiilor făcute în incinta sa și a menționat acest lucru în broșurile distribuite vizitatorilor, precum și în versiunea digitală a broșurii, unde există o notă relativ mică care spune: “Este interzisă utilizarea fotografiilor făcute în incinta templului în scopuri comerciale”. Nu existau alte avertismente vizibile, așa că a fost pusă în discuție dacă compania de jucării a fost de acord cu aceste condiții, dar, în lumina cazurilor anterioare, părea destul de dificil să se limiteze utilizarea ulterioară a fotografiilor prin dreptul de administrare a proprietății.

Există cazuri în instanță în care vânzarea neautorizată a cărților și a sulurilor cu imagini ale unor statui budiste secrete, care sunt expuse publicului o dată la 60 de ani, a fost considerată o încălcare a drepturilor de personalitate religioase, iar instanța a ordonat oprirea vânzării produselor, distrugerea fotografiilor și plata de despăgubiri către temple (Decizia Tribunalului Districtual Tokushima din 20 iunie 2018). În plus, s-ar fi putut argumenta că tăierea fotografiilor templului Fenixului constituie o încălcare a drepturilor de personalitate religioase, dar în cele din urmă, pe 12 octombrie 2020, Tribunalul Districtual Kyoto a ajuns la un acord în care compania de jucării a promis să distrugă stocul de 328 de unități și să nu mai vândă produse care folosesc imagini ale Byodoin fără acord, iar Byodoin a acceptat să suporte costurile de distrugere de aproximativ 170.000 de yeni.

Contracte și regulamente

În cazurile în care filmarea fără permisiune sau utilizarea ulterioară a materialelor filmate este clar interzisă, încălcarea poate fi subiectul unei cereri de despăgubire, dar dacă interdicțiile nu sunt explicit menționate, nu se poate solicita în instanță executarea contractului pentru a opri publicarea.

De exemplu, la un concert, deținătorul drepturilor de autor are dreptul de a cere distrugerea materialelor create prin încălcare (Articolul 112, alineatul 2 din Legea Drepturilor de Autor), așa că este posibil să se rețină camera fotografului sau să se ceară ștergerea datelor, dar nu se poate recurge la forță. Ar trebui să se limiteze la solicitarea voluntară de predare sau ștergere a datelor.

Totuși, este considerat acceptabil, până la un anumit punct, să se oprească vizitatorii care refuză controlul bagajelor la intrare, să se împiedice intrarea celor care încearcă să intre cu camere interzise sau să se evacueze vizitatorii care continuă să se comporte inadecvat în ciuda avertismentelor.

Concluzie: Consultați un specialist pentru probleme legate de drepturile de autor

În ultimii ani, numărul muzeelor și galeriilor de artă, precum Muzeul Național de Artă Modernă din Tokyo sau Muzeul Național de Artă Occidentală, care permit fotografierea și distribuirea pe rețelele de socializare, a crescut. Această tendință este alimentată de dorința oamenilor de a obține imagini care să impresioneze pe Instagram, iar publicarea și partajarea fotografiilor și videoclipurilor pe rețelele sociale a devenit ceva obișnuit. Există cazuri în care muzeele au permis fotografierea pentru a atrage atenția pe Instagram, iar ca rezultat, numărul de vizitatori a crescut semnificativ după ce imaginile au fost distribuite pe Twitter.

Rețelele sociale au caracteristica de a atrage utilizatori cu interese și hobby-uri similare. Profitând de această caracteristică, este posibil să se obțină un efect publicitar mai eficient decât cel al campaniilor publicitare costisitoare din mass-media. De asemenea, fotografierea și publicarea imaginilor în locuri de evenimente sau destinații turistice devin acceptabile ca un nou standard de comportament adecvat noii ere, atâta timp cât sunt utilizate în scopuri private. Acest lucru permite multor persoane să se bucure mai mult de experiențele lor.

Totuși, atunci când fotografiați și publicați, este esențial să aveți grijă să nu încălcați drepturile altora. În cazul problemelor legate de drepturile de autor și alte drepturi conexe, vă recomandăm să consultați un avocat.

Ghidul măsurilor implementate de firma noastră

Cabinetul de Avocatură Monolith este specializat în IT, având o experiență vastă în domeniul internetului și al legii. În ultimii ani, drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv drepturile de autor, au câștigat o atenție sporită. Cabinetul nostru oferă soluții legate de proprietatea intelectuală, despre care puteți citi mai multe în articolul de mai jos.

Domeniile de practică ale Cabinetului de Avocatură Monolith: Servicii juridice IT și de proprietate intelectuală pentru diverse companii[ja]

Managing Attorney: Toki Kawase

The Editor in Chief: Managing Attorney: Toki Kawase

An expert in IT-related legal affairs in Japan who established MONOLITH LAW OFFICE and serves as its managing attorney. Formerly an IT engineer, he has been involved in the management of IT companies. Served as legal counsel to more than 100 companies, ranging from top-tier organizations to seed-stage Startups.

?napoi la ?nceput