„Moare” și „Tahi” pot fi considerate defăimări? Prezentăm cazuri de judecată legate de argoul de pe internet

În calomniile de pe internet, există nu numai expresii directe precum “mor”, dar și argou de internet precum “moare” sau “tahi”.

Vom explica dacă este posibil să se urmărească responsabilitatea legală pentru calomniile prin acest argou de internet, bazându-ne pe cazuri reale.

Relația dintre argoul de pe internet și defăimare

În primul rând, există probleme specifice argoului de pe internet în relație cu cerințele pentru defăimare?

Cerințele pentru defăimare

În general, termenul “defăimare” are următoarele două sensuri:

• Defăimare penală (adică infracțiunea de defăimare)
• Defăimare civilă (adică un act ilegal)

Cerințele de bază pentru ambele sunt următoarele:

1. În mod public
2. Prezentarea unui fapt
3. Defăimarea onoarei unei persoane (reducerea evaluării sociale)

Însă, în cazul defăimării civile, există tipuri precum “defăimarea prin opinie sau recenzie” care nu implică prezentarea unui fapt, iar domeniul de aplicare exactă (cerințele de exonerare) diferă. Vă rugăm să consultați articolul de mai jos pentru o explicație detaliată.

Articolul corelat: Care sunt cerințele pentru defăimare în expresiile care includ opinii sau recenzii?[ja]

În plus, există tipuri precum “încălcarea sentimentului de onoare” care pot deveni acte ilegale chiar și fără prezentarea unui fapt și fără o scădere a evaluării sociale. Standardele de judecată pentru ilegalitate diferă. Încălcarea sentimentului de onoare este explicată în detaliu în articolul de mai jos.

Articolul corelat: Ce este încălcarea sentimentului de onoare și cum să reacționezi la comentarii precum “idiot” sau “urât”?[ja]

Astfel, dacă expresia în cauză prezintă un fapt sau nu, și dacă expresia în cauză reduce evaluarea socială a persoanei vizate sau nu, sunt puncte importante de luat în considerare atunci când se examinează dacă există defăimare.

Defăimarea prin argou de pe internet este extrem de specială

Însă, argoul de pe internet este extrem de special, și se poate întâmpla ca doar un număr limitat de persoane să poată înțelege conținutul semnificativ al expresiei respective.

Dacă nu se poate identifica conținutul semnificativ, nu se poate judeca nici dacă expresia în cauză prezintă un fapt sau nu, și nici dacă expresia în cauză reduce evaluarea socială a persoanei vizate sau nu (în acest caz, defăimarea nu este îndeplinită).

Identificarea conținutului de sens al argoului de internet în cazurile judecătorești

Deci, cum identifică cazurile judecătorești conținutul de sens al expresiilor de argou de internet?

Curtea Supremă (Hotărârea Supremă din 20 iulie 1956 (1956 în calendarul gregorian), Colectia Civilă, volumul 10, numărul 8, pagina 1059) a stabilit ca o teorie generală în cazurile de defăimare că, în interpretarea conținutului de sens al unei expresii, se va folosi “atenția și modul obișnuit de citire al cititorului mediu” ca standard.

Și “cititorul mediu” în ceea ce privește expresiile de pe internet este, de obicei, presupus a fi cineva care are o anumită cunoștință despre natura și temele serviciului respectiv, cum ar fi rețelele de socializare sau forumurile de discuții.

Prin urmare, dacă este vorba de un argou de internet care poate fi înțeles de persoanele care folosesc internetul în mod regulat, defăimarea poate fi stabilită, cu excepția cazului în care este ceva extrem de special.

În continuare, vom prezenta patru cazuri judecătorești care oferă o interpretare concretă a argoului de internet.

“Shine” = “Moare” / “Tsuburero” = “Falimentează”

În cazul mai multor postări pe 2channel, cum ar fi “Shine!!” și “Tsuburero!!”, instanța a declarat în procesul de dezvăluire a informațiilor despre expeditor:

Se recunoaște că fiecare dintre cei trei reclamanți a adăugat cuvântul “Shine!!”, care înseamnă “moare”, și a exprimat reclamantul ca “Gunoi X”, o formă abreviată a “Companiei Gunoi X”, și a adăugat cuvântul “Tsuburero!!”, care înseamnă “falimentează”.

Judecătoria Tokyo, 11 ianuarie 2011 (Heisei 23)

Și, interpretând corect fiecare cuvânt, a recunoscut că defăimarea prin opinie sau critică este stabilită după cum urmează:

În lumina descrierii din partea a doua a acestui articol, cele trei persoane ar trebui să moară și reclamantul ar trebui să dea faliment, și aceasta este o opinie sau o critică care exprimă presupunerea faptelor menționate în alte postări pe acest thread, și se recunoaște că este ceva care defăimează și insultă reclamantul în sine, inclusiv descrierea celor trei persoane, și scade evaluarea socială a acestuia.

(omis)

Se recunoaște că este ceva care depășește domeniul opiniei sau al criticii, deoarece este ceva care defăimează și insultă reclamantul folosind o expresie vulgară și insultătoare, și este ceva care provine din scopul de a hărțui în mod privat, și nu este ceva care provine în mod exclusiv din scopul de a promova interesul public.

Idem

În acest caz, ca rezultat al interpretării argoului de pe internet, conținutul semnificativ care poate fi citit din această expresie a fost interpretat ca o opinie sau o critică, și a fost judecat dacă aceasta depășește domeniul unei opinii sau critici în funcție de acest tip.

Articolul corelat: Este defăimarea să postezi “moare”? Explicarea a două cazuri disputate[ja]

“Tahiba ii” = “Ar trebui să mori”

Într-un proces privind solicitarea de dezvăluire a informațiilor despre autorul mai multor postări pe un forum anonim, inclusiv “Ar fi bine dacă X ar muri”, instanța a recunoscut implicit argumentul reclamantului că “Tahi”, în jargonul de pe internet, este folosit pentru a însemna “moarte”, iar “Tahiba ii” înseamnă “Ar trebui să mori”. Pe această bază, instanța a recunoscut că există o încălcare a drepturilor personale, după cum urmează:

Expresia “Ar fi bine dacă X ar muri” este o expresie disprețuitoare care neagă valoarea existenței reclamantului, iar această parte a postării în cauză trebuie considerată o încălcare a drepturilor personale ale reclamantului.

Decizia Curții Districtuale Tokyo, 21 august 2014 (Heisei 26)

În acest caz, nu se face o distincție strictă între defăimarea prin opinie sau critică și încălcarea sentimentului de onoare, dar în orice caz, se concluzionează că este o postare ilegală care încalcă drepturile personale (deoarece se recunoaște că alte postări constituie defăimare, nu a fost o problemă importantă să se determine ce tip de expresie este).

“Namapo” = “Asistență socială” / “Kichigai” = “Nebun” (Persoană care a deviat semnificativ de la normă)

Într-un proces privind solicitarea de dezvăluire a informațiilor despre autorul mai multor postări pe un forum anonim, cum ar fi “Kichigai sugi” (prea nebun), instanța a respins argumentul inculpatului că “Kichigai sugi” este un termen cu un conținut neclar și nu depășește limitele acceptate social, deci nu poate fi considerat ilegal.

“Namapo” este un argou de internet folosit ca abreviere pentru “asistență socială”, iar “Kichigai” este folosit în același mod, citit ca “kichigai” și însemnând “nebun” (o persoană care a deviat semnificativ de la normă).

Decizia Curții de la Tokyo, 24 decembrie 2014 (Heisei 26)

În urma interpretării corecte a acestor cuvinte, instanța a recunoscut existența defăimării prin opinie sau critică, după cum urmează:

Postarea în cauză nr. 2, luând în considerare atenția și modul de citire al unui cititor obișnuit, presupune că reclamantul este beneficiar de asistență socială și a deschis din nou un magazin, criticându-l ca fiind nebun. Aceasta defăimează reputația și credibilitatea socială a reclamantului.

(omis)

Luând în considerare modul de exprimare a descrierii (cum ar fi “Namapo”, “Kichigai”) și contextul în care se încadrează, postarea în cauză nr. 2 pare să aibă ca scop principal criticarea reclamantului și este greu de considerat că are un scop pur de interes public.

De asemenea, conform dovezii (Kou 9), se recunoaște că reclamantul nu este beneficiar de asistență socială, deci faptul presupus nu este adevărat, iar termenul “Kichigai sugi” (prea nebun) este o expresie care depășește sfera criticii.

Idem

“Akumani” = “gSite” (site pentru schimbul de informații despre practicile comerciale necinstite)

Deoarece pe forumul administrat de pârât au fost lăsate documente care defăimează reclamantul, acesta din urmă a notificat pârâtul despre existența acestor documente și a cerut eliminarea lor. Cu toate acestea, faptul că acestea au fost ignorate a dus la defăimarea reputației reclamantului. În procesul de cerere de despăgubire pentru daune, instanța a declarat despre expresiile din documentul respectiv, cum ar fi “Akumani”:

“Akumani” menționat în acest document se referă la abrevierea site-ului “gSite” de pe internet. De asemenea, “oamenii de jos” menționați în acest document se referă la cei care se află în poziția inferioară a vânzătorilor de marketing multi-nivel, adică cei care încurajează consumatorii să cumpere produsul respectiv.

Deși cuvintele “Akumani” și “oamenii de jos” din acest document nu sunt obișnuite pentru publicul larg, faptul că reclamantul folosește aceste cuvinte fără explicații suplimentare sugerează că majoritatea cititorilor acestui forum înțeleg că “Akumani” se referă la site-ul “gSite” și că “oamenii de jos” se referă la cei care recrutează la nivelul inferior în marketingul multi-nivel.

Decizia Kobe, 26 februarie 2009 (Heisei 21)

După ce a prezentat această interpretare, instanța a negat defăimarea prin opinie sau critică, după cum urmează:

Această critică este o presupunere sau o impresie rațională derivată din faptele de bază și nu poate fi considerată ca depășind limita criticii. Prin urmare, chiar dacă acest document ar reduce evaluarea socială a reclamantului, participanții care au publicat acest document pe site nu au responsabilitatea pentru faptele ilegale.

Idem

Așadar, chiar dacă se poate identifica conținutul unui jargon de internet, defăimarea nu este stabilită dacă nu sunt îndeplinite condițiile normale pentru defăimare (sau dacă sunt îndeplinite condițiile de imunitate).

“Moare” și alte argouri de pe internet pot constitui un delict de amenințare

Cum stăm cu delictul de amenințare?

Chiar și în cazul în care se fac postări care seamănă cu amenințări, folosind cuvinte cenzurate, argou sau argou de pe internet, dacă conținutul acestora poate fi identificat în mod rațional și dacă acest conținut poate provoca daune vieții, corpului, libertății, onoarei sau proprietății, atunci, desigur, se poate constitui un delict de amenințare. Calomnia și delictul de amenințare pe internet sunt explicate în articolul de mai jos.

Articolul corelat: Calomnia și delictul de amenințare pe internet[ja]

Concluzie: Dacă sunteți hărțuit pe internet, consultați un avocat

În cazul defăimării, conform așa-numitului “standard al cititorului general”, s-ar putea crede că “jargonul de pe internet nu poate fi înțeles de cititorul general, deci defăimarea nu poate fi stabilită”.

Însă, așa cum se poate vedea din exemplele de procese menționate mai sus, instanțele interpretează în mod flexibil conținutul semnificației, cu excepția cazului în care este ceva foarte special.

Totuși, pentru a face ca instanța să identifice conținutul semnificației jargonului de pe internet, este necesar să se facă o argumentare și o probă convingătoare pentru judecătorii care nu sunt familiarizați cu internetul. În acest sens, prezența unui avocat familiarizat cu internetul este esențială.

Dacă aveți probleme cu defăimarea pe internet, vă recomandăm să consultați un avocat specializat în problemele de pe internet.

Prezentarea măsurilor noastre de către firma noastră

Firma noastră de avocatură, Monolith, este specializată în IT, în special în aspectele legale ale internetului. În ultimii ani, ignorarea informațiilor legate de daunele cauzate de reputație sau defăimare răspândite pe internet poate provoca daune grave. Firma noastră oferă soluții pentru gestionarea daunelor la reputație și a situațiilor de criză. Detalii sunt prezentate în articolul de mai jos.

Domeniile de practică ale firmei de avocatură Monolith: Gestionarea daunelor la reputație[ja]

Dacă doriți să aflați conținutul acestui articol prin intermediul unui videoclip, vă rugăm să vizionați videoclipul de pe canalul nostru de YouTube.

https://youtu.be/tJuqiTpmd4g[ja]