Puncte de atenție la vânzarea de alimente în magazinul online - Explicarea Legii igienei alimentare japoneze

Shoppingul online a devenit acum o parte integrantă a vieții noastre. Oricine poate deschide cu ușurință un magazin online, dar există diverse legi care se aplică în gestionarea unui magazin online. Deci, ce legi sunt implicate atunci când vindeți alimente prin intermediul shoppingului online? În acest articol, vom explica Legea igienei alimentare japoneză.

Legile care se aplică în gestionarea unui magazin online includ legi care se aplică tuturor magazinelor online, cum ar fi Legea japoneză privind tranzacțiile comerciale specifice, Legea japoneză privind prevenirea concurenței neloiale, Legea japoneză privind afișarea premiilor, Legea japoneză privind contractele electronice, Legea japoneză privind e-mailurile specifice și Legea japoneză privind protecția informațiilor personale, precum și legi care se aplică anumitor tipuri de afaceri. În acest articol, ne vom concentra pe Legea igienei alimentare japoneză, care este una dintre legile care se aplică anumitor tipuri de afaceri.

https://monolith.law/corporate/onlineshop-act-on-specified-commercial-transactions[ja]

https://monolith.law/corporate/onlineshop-act-against-unjustifiable-premiums-misleading-representation[ja]

https://monolith.law/corporate/onlineshop-email-act-protection-of-personal-information[ja]

Legea igienei alimentare (Legea japoneză a igienei alimentare)

Scopul Legii igienei alimentare este de a asigura siguranța alimentelor prin implementarea de reglementări și alte măsuri necesare din punct de vedere al sănătății publice, pentru a preveni apariția de pericole pentru sănătate cauzate de consumul de alimente și băuturi, și astfel, de a proteja sănătatea populației.

Autorizatie de funcționare

Conform prevederilor Legii Japoneze a Igienii Alimentare, doar restaurantele și companiile care au obținut o autorizație de funcționare pot desfășura activități în domeniul alimentației. Industriile care necesită o autorizație de funcționare pot fi împărțite în mod grosier în următoarele categorii:

• Industria culinară
• Industria de producție
• Industria de procesare
• Industria de vânzare

Prin urmare, în cazuri precum cele de mai jos, este necesară o autorizație de funcționare conform Legii Japoneze a Igienii Alimentare:

• Doriți să vindeți alimente preparate acasă
• Doriți să începeți o afacere de producție și vânzare de alimente
• Doriți să vindeți alimente achiziționate într-un magazin online
• Conduceți un cafenea, dar doriți să vindeți deserturi originale într-un magazin online

Dacă dețineți o cafenea, ar trebui să aveți deja o autorizație de funcționare pentru restaurant, dar în cazul vânzărilor pe internet, poate fi necesară o autorizație de funcționare separată conform Legii Japoneze a Igienii Alimentare.

Responsabilul cu igiena alimentelor

Dacă deschideți un magazin online care vinde alimente, în principiu, aveți nevoie de o autorizație de funcționare bazată pe ‘Legea japoneză a igienei alimentelor’ și de numirea unui ‘Responsabil cu igiena alimentelor’. Este stipulat în ordonanța de implementare a Legii igienei alimentelor că un Responsabil cu igiena alimentelor trebuie să fie desemnat pentru fiecare facilitate autorizată.

Dacă deja aveți un restaurant fizic, ar trebui să aveți deja calificarea de Responsabil cu igiena alimentelor. Cu toate acestea, dacă nu aveți un restaurant fizic și doriți să începeți vânzarea de alimente online de la zero, va trebui să obțineți calificarea de Responsabil cu igiena alimentelor.

Alimente・Aditivi・Ustensile・Ambalaje

Scopul Legii Japoneze a Igienii Alimentare este prevenirea accidentelor cauzate de consumul de alimente, cum ar fi contaminarea alimentelor, alterarea acestora sau intoxicațiile alimentare. Igiena alimentară în cadrul Legii Japoneze a Igienii Alimentare se referă la igiena legată de consumul de alimente, aditivi, ustensile și ambalaje, și include nu doar alimentele, ci și aditivii conținuți în acestea, ustensilele folosite pentru gătit și ambalajele.

Alimentele sunt toate produsele comestibile și băuturile, cu excepția medicamentelor și produselor farmaceutice (Articolul 4 al Legii Japoneze a Igienii Alimentare). Aceasta include nu doar alimentele și băuturile, ci și, de exemplu, jucăriile pe care un copil le-ar putea pune în gură.

Aditivii sunt substanțele folosite în procesul de fabricație a alimentelor sau pentru conservarea acestora, prin adăugare, amestecare, imersiune sau alte metode.

Următoarele tipuri de alimente sau aditivi sunt considerate inadecvate și sunt interzise (Articolul 6 al Legii Japoneze a Igienii Alimentare):

• Alimente alterate, stricate sau necoapte
• Alimente care conțin substanțe nocive sau despre care există suspiciuni în acest sens
• Alimente contaminate cu microorganisme patogene sau despre care există suspiciuni în acest sens
• Alimente murdare sau nesanitare

De asemenea, este interzis consumul de animale sau păsări bolnave sau despre care există suspiciuni în acest sens (Articolul 10 al Legii Japoneze a Igienii Alimentare).

Ustensilele se referă la vesela de băut și de mâncat, ustensilele de tăiat și alte obiecte folosite în colectarea, fabricarea, procesarea, gătirea, depozitarea, transportul, expunerea, primirea sau consumul de alimente sau aditivi, și care vin în contact direct cu acestea.

Ambalajele sunt obiectele în care sunt introduse alimentele sau aditivii, sau cu care sunt învelite, și care sunt livrate în această formă atunci când alimentele sau aditivii sunt primiți.

Reglementări conform Legii Igienă Alimentară Japoneză

Legea Igienă Alimentară Japoneză stabilește diverse reguli pentru a asigura că alimentele sigure ajung la consumatori. De exemplu, conform Articolului 55 al Legii Igienă Alimentară, pentru a administra un magazin care manipulează alimente, cum ar fi un restaurant, este necesară aprobarea unui guvernator prefectural, dar această aprobare nu trebuie obținută doar o dată, ci trebuie reînnoită la fiecare câțiva ani.

De asemenea, este interzisă manipularea alimentelor pentru care sunt stabilite standarde și criterii, cum ar fi producția, prelucrarea, utilizarea, gătirea și vânzarea prin metode care nu se conformează standardelor, cu excepția celor stabilite de Ministrul Sănătății, Muncii și Bunăstării.

În plus, există diverse reguli, cum ar fi interzicerea vânzării de alimente nou dezvoltate până când se poate confirma că sunt sigure (Articolul 7 al Legii Igienă Alimentară), interzicerea vânzării cărnii de animale care au fost bolnave (Articolul 10 al Legii Igienă Alimentară), și prin respectarea acestor reguli, se asigură siguranța alimentelor.

De notat că laptele și produsele lactate sunt consumate pe scară largă de la sugari până la vârstnici, iar dacă există probleme de igienă, impactul poate fi foarte mare, astfel că standardele sunt diferite de cele pentru alte alimente și sunt stabilite printr-o ordonanță specială numită “Ordonanța privind laptele și produsele lactate” (numele oficial: Ordonanța privind standardele de compoziție pentru lapte și produse lactate), care stabilește standarde detaliate.

Modificarea parțială a Legii igienei alimentare (Legea sanitară a alimentelor)

Se spune că numărul de cazuri de intoxicații alimentare și numărul de victime au încetat să scadă odată cu progresul globalizării alimentelor, cum ar fi creșterea cererii de mâncare la pachet și mâncare la restaurant datorită îmbătrânirii populației și creșterii numărului de gospodării cu doi venituri, precum și creșterea importurilor de alimente. Multe dintre aceste cazuri de intoxicații alimentare apar în restaurante și magazine de bento și catering, dar odată cu extinderea distribuției, mediul devine mai propice pentru răspândirea intoxicațiilor alimentare. Pentru a contracara această tendință și a reduce intoxicațiile alimentare, o lege care modifică parțial Legea igienei alimentare a fost promulgată în iunie 2018 (anul 30 al erei Heisei) și a intrat în vigoare în iunie 2020 (anul 2 al erei Reiwa). În această revizuire, următoarele șapte puncte au fost modificate semnificativ.

1. Întărirea măsurilor împotriva cazurilor de intoxicații alimentare la scară largă sau regională

Ținând cont de cazurile de intoxicații alimentare cu Escherichia coli O-157 care au avut loc în principal în regiunea Kanto în 2017 (anul 29 al erei Heisei), pentru a preveni apariția și răspândirea intoxicațiilor alimentare la scară largă sau regională, s-a stabilit un nou “Consiliu de cooperare regională” pentru a permite cooperarea și coordonarea între guvern și prefecturi. În cazul unei intoxicații alimentare la scară largă sau regională, acest consiliu va fi utilizat pentru a răspunde rapid.

2. Instituționalizarea “gestionării igienei conform HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point)”

HACCP este un sistem de gestionare a igienei pentru a asigura siguranța alimentelor. Este acum un standard internațional, deoarece este util pentru prevenirea accidentelor alimentare și pentru identificarea rapidă a cauzelor în cazul unui accident. În Japonia, există încă o situație în care implementarea nu a progresat, în special printre întreprinderile mici și mijlocii, așa că s-a decis să se instituționalizeze.

În principiu, toți operatorii economici din sectorul alimentar sunt solicitați să implementeze gestionarea igienei conform HACCP, pe lângă gestionarea generală a igienei. Cu toate acestea, operatorii economici de mici dimensiuni cu mai puțin de 50 de angajați pot adopta o abordare simplificată, consultând ghidul publicat pe site-ul web al Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării.

3. Obligativitatea “raportării informațiilor despre daunele la sănătate cauzate de anumite alimente”

În cazul în care apar daune la sănătate care sunt suspectate a fi legate de alimente care conțin ingrediente care necesită o atenție specială, așa cum a stabilit ministrul sănătății, muncii și bunăstării, operatorii economici sunt obligați să raporteze aceste informații administrației. Scopul este de a colecta informații despre daune și de a comunica corect riscurile de daune la sănătate care pot apărea atunci când sunt consumate, pentru a preveni răspândirea daunelor.

4. Introducerea unui sistem de listă pozitivă pentru “ustensile și ambalaje pentru alimente”

Până acum, ustensilele și ambalajele pentru alimente erau operate sub un “sistem de listă negativă”, în care puteau fi utilizate dacă nu erau substanțe cu utilizare restricționată. Cu toate acestea, în această revizuire, a fost schimbat într-un “sistem de listă pozitivă”, în care numai substanțele evaluate ca fiind sigure pot fi utilizate. În igiena alimentară, este necesar să se ia în considerare nu numai alimentele, ci și recipientele și ambalajele utilizate în gătit și vânzare, ceea ce reflectă tendința timpului.

5. Revizuirea “sistemului de permise de operare” și instituirea “sistemului de notificare a operării”

Odată cu instituționalizarea gestionării igienei conform HACCP, operatorii economici care nu aveau nevoie de permis de operare până acum (cei care au stabilit un sistem de permise pe cont propriu) au devenit necesari pentru notificarea sau permisiunea de operare. Acest lucru permite prefecturilor să înțeleagă ce tip de operatori economici din sectorul alimentar există în fiecare regiune și să implementeze mai complet gestionarea igienei și instruirea operatorilor economici.

6. Obligativitatea raportării “informațiilor despre retragerea voluntară (rechemare) a alimentelor” către administrație

Pentru a preveni răspândirea daunelor la sănătate cauzate de alimente și pentru a face transparente informațiile despre rechemare, s-a creat un sistem prin care operatorii economici care produc sau importă alimente raportează guvernului prin intermediul autorităților locale atunci când efectuează o rechemare. Informațiile raportate sunt listate și publicate pe site-ul web al Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării, astfel încât consumatorii să poată verifica imediat produsele care sunt supuse rechemării.

7. Îmbunătățirea certificării de siguranță a alimentelor “importate și exportate”

Pentru a asigura siguranța alimentelor importate, a devenit necesară atașarea unui certificat de igienă bazat pe HACCP pentru carnea importată și a unui certificat de igienă pentru produsele lactate și produsele alimentare marine.

În ceea ce privește procedurile pentru emiterea certificatelor de igienă pentru exportul de alimente, a fost stabilit că trebuie să se efectueze întotdeauna proceduri administrative, cum ar fi emiterea certificatelor de igienă de către guvern și autoritățile locale, pentru a demonstra că se îndeplinesc cerințele de igienă ale țării de import.

Concluzie

Deși nu am putut aborda în acest articol, Legea igienei alimentare, Legea japoneză privind standardizarea și corectitudinea etichetării produselor agricole și forestiere (Legea JAS) și Legea japoneză pentru promovarea sănătății au fost unificate în Legea japoneză privind etichetarea alimentelor, care a fost implementată pentru etichetarea alimentelor în vânzarea de produse alimentare. Producătorii, procesatorii, importatorii sau vânzătorii de alimente trebuie să se conformeze acestei legi.

Ghidul nostru pentru măsuri preventive

Cabinetul nostru de avocatură Monolis, cu o înaltă specializare în IT, în special în domeniul internetului și al legii, a devenit din ce în ce mai necesar în ultimii ani pentru verificările legale legate de cumpărăturile online. Pe baza diverselor reglementări legale, cabinetul nostru analizează riscurile legale asociate cu afacerile pe care le-ați început sau pe care intenționați să le începeți, și încearcă să le legalizeze fără a opri afacerea cât mai mult posibil. Detalii sunt furnizate în articolul de mai jos.

https://monolith.law/practices/corporate[ja]