Protecția drepturilor și gestionarea practică a jucătorilor de e-sport

Interpretarea juridică a drepturilor de imagine și publicitate

Sportivii profesioniști beneficiază de dreptul la imagine, care restricționează fotografierea neautorizată a aspectului lor, și de dreptul de publicitate, care gestionează utilizarea comercială a numelui și imaginii lor.
În cazul Pink Lady (Decizia Curții Supreme din Japonia din 2 februarie, era Heisei 24 (2012), volumul 66, numărul 2, pagina 89 din Minshu, pagina 72 din Hanji 2143, pagina 97 din Hanta 1367), s-a oferit o clarificare cu privire la dreptul de publicitate al celebrităților.

Aceste drepturi își au originea în drepturile personalității, iar natura juridică a dreptului la imagine a fost confirmată în Decizia Curții Supreme din Japonia din 10 noiembrie, era Heisei 17 (2005) (volumul 59, numărul 9, pagina 2428 din Minshu, pagina 84 din Hanji 1925, pagina 74 din Hanta 1203), iar pentru dreptul de publicitate în Decizia Curții Supreme din Japonia din 13 februarie, era Heisei 16 (2004) (volumul 58, numărul 2, pagina 311 din Minshu, pagina 25 din Hanji 1863, pagina 101 din Hanta 1156).
În ultimii ani, odată cu răspândirea rapidă a conținutului digital, protecția acestor drepturi a devenit din ce în ce mai importantă, în special în domeniul e-sporturilor, unde creșterea oportunităților de expunere prin transmisii online și rețele sociale a crescut riscul de încălcare a drepturilor.

Gestionarea Drepturilor în Organizarea Competițiilor

În ceea ce privește gestionarea drepturilor în competițiile de e-sport, este obișnuit ca în competițiile organizate de organismele de conducere să fie stabilite condițiile de utilizare a imaginii jucătorilor prin reglementări.
Pe de altă parte, în competițiile organizate de terți, poate fi necesară ajustarea drepturilor între organizația de care aparțin jucătorii și organizatorul competiției.

În special în cazul competițiilor internaționale sau al celor care implică difuzare transfrontalieră, este necesară gestionarea drepturilor care ia în considerare diferențele dintre sistemele legale ale fiecărei țări.
De asemenea, este necesar să se abordeze provocările specifice erei digitale, cum ar fi termenii de utilizare ai fiecărei platforme de difuzare și gestionarea reutilizării de către spectatori.

Practica protecției drepturilor în utilizarea mass-media

Delegarea gestionării drepturilor de la sportivi către organizațiile de care aparțin reprezintă o soluție eficientă pentru protejarea portretelor și altor drepturi ale sportivilor de utilizarea neautorizată.
Astfel, organizațiile pot gestiona acordurile și pot răspunde la încălcările drepturilor, asigurând o protecție cuprinzătoare a drepturilor sportivilor.

Pentru a spori eficacitatea gestionării drepturilor, este importantă și construirea unui sistem de monitorizare a conținutului digital.
Este recomandabil să se utilizeze tehnologii precum recunoașterea imaginii și web crawling pentru a detecta și a răspunde rapid la utilizările neautorizate.

Cadrul practic al gestionării drepturilor

În lumea sporturilor profesioniste, gestionarea centralizată a drepturilor de către organizațiile de conducere este o practică obișnuită.
În J-League și în baseballul profesionist japonez, regulamentele organizațiilor de conducere stipulează că echipele membre gestionează drepturile jucătorilor, iar această metodă este recunoscută ca fiind valabilă din punct de vedere legal (Decizia Curții de Apel pentru Proprietate Intelectuală din 25 februarie, era Heisei 20 (2008), site-ul web al instanței).

În e-sporturi, este de dorit ca organizațiile de care aparțin jucătorii să gestioneze în mod cuprinzător drepturile prin contracte de management cu aceștia și să construiască un sistem care să controleze în mod adecvat utilizarea de către terți.
În mod concret, este importantă stabilirea condițiilor de licențiere, a tarifelor de utilizare, a procedurilor de aplicare, precum și stabilirea unui flux de acțiuni în cazul apariției unei încălcări a drepturilor.

De asemenea, având în vedere extinderea internațională, este necesar să se ia în considerare cadrul de protecție a drepturilor la nivel internațional.
De exemplu, este necesară dezvoltarea unui sistem de gestionare care să țină cont de reglementările de protecție a confidențialității, cum ar fi GDPR-ul european, și de diferențele în legislația privind drepturile de imagine din diferite țări.

Realizarea unei protecții efective a drepturilor

Organizațiilor cărora li se încredințează gestionarea drepturilor li se cere să răspundă corespunzător la utilizarea neautorizată. Din perspectiva principiului bunei-credințe, este necesară o protecție efectivă a drepturilor, cum ar fi trimiterea de avertismente și luarea de măsuri legale. În acest sens, încălcările drepturilor în societatea digitală apar adesea dincolo de granițe, iar dezvoltarea unui sistem de implementare a măsurilor legale internaționale este o problemă importantă.

În plus, creșterea conștientizării drepturilor de către sportivi este, de asemenea, esențială. Organizațiile de care aparțin ar trebui să desfășoare activ inițiative preventive, cum ar fi oferirea de cursuri de formare periodice sportivilor și furnizarea de ghiduri privind utilizarea adecvată a rețelelor sociale. Prin aceasta, sportivii pot înțelege importanța propriilor drepturi și pot colabora la exercitarea adecvată a acestora.