MONOLITH LAW OFFICE+81-3-6262-3248Zilele săptămânii 10:00-18:00 JST[English Only]

MONOLITH LAW MAGAZINE

Internet

Care sunt problemele cu prezentarea unui nume fals? Explicăm jurisprudența privind drepturile personale și numele

Internet

Care sunt problemele cu prezentarea unui nume fals? Explicăm jurisprudența privind drepturile personale și numele

Drepturile personalității sunt drepturi care trebuie protejate în viața de zi cu zi, cum ar fi viața, corpul, libertatea și onoarea, iar acestea sunt garantate de Articolul 13 al Constituției Japoneze.

Drepturile personalității au diverse aspecte, iar numele este considerat a fi inclus în drepturile personalității sub forma “dreptului la nume”.

Atunci, ar fi o încălcare a drepturilor personalității să se prezinte un nume fals?

“Numele în sine” pare să nu aibă nicio legătură cu caracterul, virtutea, reputația sau credibilitatea unei persoane.

Se încalcă drepturile persoanei prin indicarea unui nume fals?

Există un caz legat de drepturile asupra acestui nume.

Reclamantul a dat în judecată compania pârâtă, care a publicat în revista lunară fapte false despre numele și locul său de naștere, susținând că drepturile sale personale, inclusiv reputația și onoarea, au fost prejudiciate. El a cerut companiei pârâte despăgubiri pentru daune și publicarea unei scuze.

Cazuri în care dreptul la onoare și nume a fost contestat

În numărul din mai 2006 al revistei lunare “WiLL”, a fost publicat un articol în numele editorului, care susținea că răspunsul Partidului Social Democrat (Partidul Social Democrat Japonez) la problema răpirii japonezilor de către Coreea de Nord nu a fost suficient. În acest articol, cu titlul “Liderul de onoare al Partidului Social Democrat care a cerut eliberarea răpitorului Shin Kwang-soo”, a fost răspândită pe internet o afirmație falsă care sugera că numele real al lui Takako Doi este “Lee Ko-jun” și că este de origine peninsulară.

Partea Doi a susținut că “acest articol este o fabricație fără temei, creată pe baza unor presupuneri unilaterale care nu se bazează pe interviuri cu Doi, și a prejudiciat drepturile sale personale, inclusiv reputația și onoarea”, și a dat în judecată compania de reviste, cerând publicarea unui anunț de scuze în cinci ziare naționale și daune de 10 milioane de yeni.

Afirmatiile ambelor parti

Reclamantul a susținut că conținutul articolului este fals din următoarele motive:

S-a născut ca a doua fiică a unor părinți japonezi, a crescut ca un adevărat “copil din Kobe” și, după prima sa alegere, a primit sprijinul fervent al alegătorilor locali, fiind reales de 12 ori consecutiv și activând ca parlamentar timp de 36 de ani.

În ciuda acestui fapt, articolul în cauză sugerează fals că locul de naștere al reclamantului este Peninsula Coreeană și că numele său este un nume coreean, ceea ce contrazice în mod direct întreaga personalitate a reclamantului, inclusiv comportamentul și modul său de viață până în prezent. Pentru cei care cred că acest articol este adevărat, toate acțiunile și comportamentul reclamantului, inclusiv activitățile sale sociale și politice, par a fi pur și simplu false, ceea ce ar putea duce la o scădere a evaluării sociale a reclamantului.

În plus, reclamantul a susținut că este evident că acesta a încălcat drepturile sale personale, inclusiv sentimentul său de onoare și credibilitate, ca un adevărat “copil din Kobe”.

Prin urmare, reclamantul a susținut că actul pârâților de a publica și a emite acest articol nu numai că prejudiciază onoarea reclamantului, dar încalcă și drepturile sale personale, inclusiv sentimentul său de onoare, care ar trebui protejate de lege, constituind un act ilegal.

În răspuns, pârâtul a susținut că faptele sugerate de acest articol, și anume că reclamantul este originar din Peninsula Coreeană și că numele său real este “Lee Ko-sun”, sunt următoarele:

Aceste fapte, în sine, nu au nicio legătură cu caracterul, virtutea, reputația sau credibilitatea unei persoane și, în lumina poziției sociale a reclamantului, nu ar trebui luate în considerare atunci când se evaluează abilitatea sau calificările sale de a-și îndeplini datoriile. Pârâtul a susținut că acestea nu au nicio legătură cu evaluarea obiectivă pe care reclamantul o primește din partea societății și că articolul nu critică reclamantul pentru fapte precum “falsificarea locului de naștere” sau “falsificarea cetățeniei”, și nu dă impresia că toate acțiunile și comportamentul său personal sunt pur și simplu false.

Argumentul este că indicarea faptului că reclamantul este originar din Peninsula Coreeană și că numele său real este “Lee Ko-sun” nu scade evaluarea socială a reclamantului.

Decizia instanței

Inițial, instanța a considerat dacă descrierea în cauză indică un fapt care ar putea reduce reputația socială a reclamantului. Articolul indică în principal faptul că numele real al reclamantului este “Lee Koosun” și că acesta provine din Peninsula Coreeană, fapte obiective neutre din punct de vedere valoric. Instanța a recunoscut că aceste descrieri ar putea reduce reputația socială a reclamantului.

Însă,

Articolul în cauză, în contextul criticării atitudinii Partidului Social Democrat Japonez față de răpirile japonezilor de către Coreea de Nord, poate fi interpretat de către cititorul obișnuit ca indicând faptul că reclamantul, originar din Peninsula Coreeană și având un nume care pare a fi coreean, este unul dintre motivele pentru care răspunsul Partidului Social Democrat Japonez la răpirile japonezilor de către Coreea de Nord nu a fost suficient. Acest lucru dă impresia că reclamantul, care a fost membru al Camerei Reprezentanților pentru mulți ani și a ocupat chiar și funcția de președinte al Camerei Reprezentanților și lider al Partidului Social Democrat Japonez, a acționat într-un mod inadecvat pentru un politician japonez, punând interesele țării sale de origine înaintea siguranței cetățenilor japonezi, ceea ce este clar că reduce reputația socială a reclamantului.

Tribunalul Districtual Kobe, Filiala Amagasaki, 13 noiembrie 2008 (Anul 2008 al calendarului gregorian)

Instanța a recunoscut defăimarea. În ceea ce privește numele,

Numele este baza respectului pentru o persoană ca individ și simbolizează personalitatea acelei persoane, constituind o parte a drepturilor personalității. Este natural ca oamenii să aibă o afecțiune puternică pentru numele și locul lor de naștere, care sunt componente importante ale personalității lor (este clar din întregul argument al reclamantului că acesta are o afecțiune puternică pentru numele și locul său de naștere). Prin urmare, chiar dacă descrierea în cauză indică fapte neutre din punct de vedere valoric despre numele și locul de naștere, dacă aceasta descrie un fapt clar fals, se poate spune că descrierea în cauză încalcă sentimentele de onoare și interesele personalității reclamantului.

Același

Instanța a recunoscut că, chiar dacă descrierea indică fapte neutre din punct de vedere valoric despre numele și locul de naștere, există cazuri în care drepturile legate de numele ca parte a drepturilor personalității sunt încălcate. Instanța a ordonat pârâților să plătească daune morale în valoare de 2 milioane de yeni și a refuzat să recunoască necesitatea publicării unei scuze, deoarece numărul de exemplare vândute era mic.

De asemenea, Curtea Superioară din Osaka a susținut decizia instanței de primă instanță și a respins apelul pârâților, iar Curtea Supremă a arătat o decizie de susținere a deciziilor instanțelor de primă și a doua instanță și a respins recursul pârâților, astfel încât decizia a devenit definitivă.

https://monolith.law/reputation/defamation-and-decline-in-social-reputation[ja]

Cazul în care doar drepturile legate de nume au fost contestate

Odată, pe forumul numit textream, operat de Yahoo! JAPAN, a fost postat un articol în februarie 2016 care spunea: “Fostul director executiv al companiei A, cunoscut sub numele de ○○○○, un coreean rezident în Japonia, să-l chemăm pe domnul ××× înapoi la sediul nostru!”, referindu-se la un reclamant care a demisionat de la o companie din prefectura Miyagi.

În iunie 2017, partea reclamantă a trimis un document către Yahoo! JAPAN, susținând că “drepturile de personalitate și de onoare ale reclamantului au fost grav încălcate deoarece au fost publicate informații false despre faptul că reclamantul este un coreean rezident în Japonia”, solicitând măsuri pentru a preveni transmiterea acestui articol. Au atașat și o copie a certificatului de înregistrare.

Însă, în septembrie același an, Yahoo! JAPAN a refuzat să șteargă articolul, astfel că în noiembrie, reclamantul a intentat un proces solicitând ștergerea articolului și plata unei compensații pentru daune morale.

Afirmatiile ambelor parti

Reclamantul a susținut că articolul postat îl prezintă pe reclamant ca fiind un coreean rezident în Japonia, că □□□□ este numele său de uz, iar ××× este numele său real, astfel încât se indică fapte false. Este natural ca oamenii să perceapă numele și locul de naștere ca elemente importante ale personalității lor și să aibă o afecțiune puternică pentru acestea. Prin urmare, chiar dacă indicarea unor fapte false despre numele și locul de naștere nu ar reduce evaluarea socială, ar trebui să se considere că încalcă drepturile de personalitate (interesele de personalitate) ale persoanei respective. Reclamantul a solicitat ștergerea articolului și despăgubiri pentru faptul că nu a fost șters, pe baza unui act ilicit.

În răspuns, Yahoo! JAPAN, care este pârâtul în acest caz, a susținut că articolul postat are scopul de a-l chema pe reclamant înapoi la sediul companiei și că se poate citi că reclamantul este un angajat necesar pentru companie. Prin urmare, articolul postat nu reduce evaluarea socială a reclamantului. În plus, în lumina faptului că nu există niciun precedent al Curții Supreme sau al instanțelor inferioare care să recunoască dreptul de a solicita ștergerea unui articol postat pe baza drepturilor de personalitate într-un caz ca acesta, nu se poate spune cu certitudine că articolul postat este ilegal. Prin urmare, Yahoo! JAPAN a susținut că nu are responsabilitatea de a plăti despăgubiri pentru faptul că nu a șters articolul postat, pe baza unui act ilicit.

Judecând obiectiv, “Să-l chemăm înapoi la sediu pe □□□□, un coreean rezident în Japonia, cunoscut sub numele de ×××!” nu este un articol favorabil, ci pare a fi un articol care îl ironizează și îl deranjează pe reclamant, prezentându-l ca un coreean rezident în Japonia. Prin urmare, se poate spune că este o abordare îndoielnică.

Decizia instanței

În primul rând, instanța a stabilit că reclamantul are cetățenie japoneză și nu este un coreean rezident în Japonia, iar numele real al reclamantului este □□□□, nu ××××, ceea ce poate fi ușor confirmat prin dovezi. De asemenea, instanța a recunoscut că în articolul postat sunt menționate fapte false despre numele și originea națională a reclamantului.

În continuare, instanța a făcut referire la un precedent al Curții Supreme, care este următorul:

Numele, din punct de vedere social, are funcția de a distinge și identifica o persoană de alții, dar în același timp, din perspectiva individului, este baza pe care o persoană este respectată ca individ și simbolul personalității sale, constituind o parte a drepturilor personalității. Prin urmare, o persoană are un interes personal care poate fi protejat în temeiul legii privind delictul civil, în ceea ce privește faptul de a fi numit corect de către alții.

Decizia Curții Supreme din 16 februarie 1988 (Anul 1988 al calendarului gregorian)

În lumina acestui fapt, instanța a afirmat că originea și naționalitatea unei persoane sunt în general înțelese ca fiind strâns legate de formarea personalității acelei persoane și că este normal ca o persoană să aibă o afecțiune puternică pentru propria origine și naționalitate. Prin urmare, instanța a respins argumentul Yahoo! JAPAN că “articolul postat nu reduce evaluarea socială a reclamantului”.

Pârâtul susține că articolul postat este destinat să-l readucă pe reclamant la sediul companiei a și că, din modul în care este redactat articolul, se poate înțelege că reclamantul este un angajat necesar pentru compania a, astfel încât articolul postat nu reduce evaluarea socială a reclamantului. Cu toate acestea, problema cu articolul postat nu este dacă evaluarea socială a reclamantului este redusă sau nu de acesta, ci faptul că sunt prezentate fapte false despre numele și originea națională a reclamantului, ceea ce încalcă dreptul reclamantului de a fi corect înțeles de către terți în ceea ce privește numele și originea sa națională.

Decizia Curții Districtuale Sendai din 9 iulie 2018 (Anul 2018 al calendarului gregorian)

Așa a decis instanța.

Și apoi, instanța a stabilit că pârâtul ar fi trebuit să cunoască precedentul Curții Supreme din 1988 menționat mai sus și că se presupune că pârâtul a aflat că în articolul postat sunt menționate fapte false despre numele și originea națională a reclamantului la o săptămână după ce documentele anexate au fost atașate, adică până pe 1 iulie 2017 (Anul 2017 al calendarului gregorian). Prin urmare, instanța a acordat reclamantului daune morale de 15.000 de yeni pe lună până la data încheierii dezbaterilor orale în acest proces, adică până pe 10 mai 2018 (Anul 2018 al calendarului gregorian), și a ordonat plata a 154.838 de yeni (calcul: 15.000 de yeni x 10 luni + 15.000 de yeni ÷ 31 de zile x 10 zile) și ștergerea articolului postat.

Conform argumentului Yahoo! JAPAN, chiar dacă sunt prezentate fapte false despre numele și originea națională a unei persoane și aceasta este hărțuită, dacă evaluarea socială a acelei persoane nu este redusă, persoana ar trebui să tolereze acest lucru. Cu toate acestea, a fi corect înțeles de către terți în ceea ce privește numele și originea națională este un drept care include sentimentul de onoare și credibilitatea și nu există niciun motiv pentru a proteja libertatea de exprimare a celui care prezintă fapte false și hărțuiește.

https://monolith.law/reputation/provider-liability-limitation-law-reques[ja]

Concluzie

Chiar și în cazurile în care nu este o problemă dacă reputația socială scade sau nu în urma calomniilor, atacurilor injuste sau hărțuirii, există situații în care puteți revendica interese personale care nu sunt legate de dreptul la onoare.

Chiar și în cazurile în care credeți că nu se aplică defăimarea, vă rugăm să consultați un avocat cu experiență.

Orientări privind măsurile luate de biroul nostru

Biroul nostru de avocatură Monolis este specializat în IT, în special în aspectele legale ale internetului. În ultimii ani, informațiile legate de daunele de reputație și defăimare răspândite pe internet au cauzat daune grave sub forma unui “tatuaj digital”.

Informațiile false legate de numele unei persoane pot cauza, de asemenea, daune semnificative dacă sunt lăsate nesupravegheate. Biroul nostru oferă soluții pentru gestionarea acestor informații pe internet. Detalii sunt prezentate în articolul de mai jos.

https://monolith.law/digitaltattoo[ja]

Managing Attorney: Toki Kawase

The Editor in Chief: Managing Attorney: Toki Kawase

An expert in IT-related legal affairs in Japan who established MONOLITH LAW OFFICE and serves as its managing attorney. Formerly an IT engineer, he has been involved in the management of IT companies. Served as legal counsel to more than 100 companies, ranging from top-tier organizations to seed-stage Startups.

?napoi la ?nceput