Abordarea cyberbullying-ului și a altor forme similare: Procesul de gestionare a daunelor reputaționale când minorii sunt victime

În cazul defăimării pe internet, există tot mai multe cazuri în care minorii devin victime, cum ar fi cazurile în care “hărțuirea” din lumea reală se răspândește și pe internet. În astfel de cazuri, este posibil să se inițieze un proces cu minorul ca reclamant.

Aici, vom analiza cum sunt tratate cazurile în instanță atunci când reclamantul în cazul defăimării pe internet este un minor.

De asemenea, ca o problemă similară, dar diferită, discutăm în detaliu în articolul de mai jos despre cazurile în care nu victima, ci agresorul este un minor.

https://monolith.law/reputation/minors-responsibility-law[ja]

Cazul unui elev de gimnaziu care a postat un articol care încalcă dreptul la onoare

Rezumatul cazului

Acesta este un caz pe care l-am prezentat în articolul de referință de mai sus, în care o elevă de clasa a 9-a a cerut despăgubiri pentru prejudicii cauzate de un act ilegal, susținând că onoarea ei a fost defăimată de un articol postat pe un forum anonim de un alt elev de clasa a 9-a care frecventa același curs suplimentar.

Progresul procesului din perspectiva victimei

Defendantul, deși nu a avut niciodată o conversație directă cu reclamantul și a frecventat o școală gimnazială diferită, a postat un articol cu intenția de a o deranja pe reclamantă după ce a devenit un subiect de discuție în cursul de engleză pe care îl frecventau amândoi, în care elevii școlii la care mergea reclamantul au început să posteze comentarii și să posteze pe blogul ei. Conținutul articolului indica numele școlii și clasa la care era înscrisă reclamantul, precum și numele ei, și afirma că reclamantul este o persoană cu o percepție slabă a moralei sexuale care are relații sexuale cu oricine.

Instanța a constatat că, prin identificarea numelui și a școlii și prin afirmarea că reclamantul este o persoană cu o percepție slabă a moralei sexuale care are relații sexuale cu oricine pe un forum de internet accesibil unui număr nedefinit și mare de persoane, este evident că postarea în cauză a diminuat evaluarea socială a reclamantului și a recunoscut că dreptul la onoare a fost încălcat.

Judecata instanței și problema vârstei

În ceea ce privește vârsta părților, instanța a declarat că “este dificil să înțelegem cu precizie situația și sentimentele de atunci, având în vedere că atât reclamantul, cât și inculpatul erau elevi de gimnaziu la momentul respectiv”, dar nu a făcut nicio referire specială la ajustările în funcție de vârstă și a ordonat inculpatului să plătească despăgubiri de 770.000 de yeni (aproximativ 7.000 de euro), constând în 500.000 de yeni pentru daune morale, 200.000 de yeni pentru costurile de investigație și 70.000 de yeni pentru costurile avocatului. (Judecata Tribunalului Districtual Tokyo, 20 decembrie 2012 (anul 2012 al calendarului gregorian))

Cazul unui elev de școală primară căruia i s-a postat un articol care încalcă dreptul la viață privată

Rezumatul cazului

Pe forumul 2chan, într-un thread numit “Cazul de viol al unui profesor de la școala primară a orașului Inagi”, au început să apară postări despre elevii acestei școli. În aceste postări, numele unui elev care frecventa școala primară și era vice-căpitan la un club de fotbal în afara școlii a fost menționat. Prin descrierea “Adresa lui X a venit? Trenul Shinkansen Nozomi, apartamentul B, serie XX”, numele și numărul apartamentului în care locuia au fost dezvăluite folosind o expresie asemănătoare cu numele unui tren, încălcându-i-se astfel dreptul la viață privată. De asemenea, prin descrieri precum “Mama și fiul ei! X este un mama’s boy”, “Rezervă, dar totuși căpitan” și “X este prost la asta”, i s-a încălcat dreptul la onoare. Un elev de clasa a cincea a solicitat furnizorului de servicii de internet să dezvăluie informațiile despre autorul postării.

https://monolith.law/reputation/2ch-harmful-rumor-comment[ja]

Progresul procesului din perspectiva victimei

Instanța a declarat că “dreptul de a nu avea publicate în mod arbitrar informații care identifică o persoană, cum ar fi numele și adresa, este un interes personal care merită protecție în conformitate cu legea privind actele ilicite”. Instanța a considerat că, pentru utilizatorii de internet care citesc aceste articole, este foarte posibil să identifice școala la care studiază reclamantul și locul său de reședință, și că nu există niciun motiv legitim pentru a le face publice pe acest forum. Prin urmare, instanța a recunoscut că dreptul la viață privată a fost încălcat.

Defendantul, furnizorul de servicii de internet, a susținut că “din aspectul general al articolului și expresiile folosite, cititorul obișnuit ar avea doar impresia că autorul articolului, care este un copil imatur (un elev de școală primară), descrie negativ un coleg de clasă fără nicio bază, și că nu se poate spune că există o ilegalitate suficientă pentru a constitui un act ilicit”. Cu toate acestea, instanța a decis că articolul încalcă în mod clar interesele personale legate de viața privată a reclamantului și că reclamantul intenționează să exercite dreptul de a solicita despăgubiri pentru acte ilicite împotriva autorului articolului. Prin urmare, instanța a ordonat furnizorului de servicii de internet să dezvăluie informațiile despre autor. (Hotărârea Tribunalului Districtual Tokyo, 18 decembrie 2015 (anul 27 al erei Heisei)).

Instanța a recunoscut că postarea nu este doar o descriere negativă a unui elev de școală primară imatur, ci un act ilicit.

Pe de altă parte, de exemplu, descrierea “Mama și fiul ei! X este un mama’s boy” dă o impresie negativă (folosind termenul “mama’s boy”), dar se limitează la a se bate joc de reclamant fără a oferi nicio bază concretă. Instanța a considerat că nu se poate spune că induce o credință greșită că reclamantul este o persoană care iubește excesiv mama și care are o lipsă de capacitate de a lua decizii, așa cum susține reclamantul. Prin urmare, instanța nu a recunoscut o scădere a evaluării sociale și nu a recunoscut defăimarea.

Cazul unui elev de gimnaziu care a fost postat ca victimă a bullying-ului

Rezumatul cazului

Există un caz în care o victimă a unui incident de bullying larg mediatizat a fost postată cu numele real pe un thread numit “Incidentul de bullying de la Școala Gimnazială Municipală Kawaguchi, clubul b” pe 2channel, și a solicitat dezvăluirea informațiilor despre expeditor către furnizorul de tranzit, susținând că dreptul la viața privată a fost încălcat prin postarea faptului că a fost victima bullying-ului.

Progresul procesului din perspectiva victimei

Reclamantul, după ce s-a înscris la Școala Gimnazială Municipală Kawaguchi și s-a alăturat clubului b, a devenit incapabil să meargă la școală din cauza faptului că a fost exclus de colegii de club pe rețelele de socializare și a primit pedepse corporale de la consilier.

Aproximativ o lună după ce ziarele au început să raporteze despre bullying, pedepsele corporale și absenteismul școlar în acest caz, un thread a fost creat pe 2channel, iar după ce textul articolului de ziar a fost citat, multe articole anonime și pseudonime care par să fie de la persoanele implicate au fost postate, inclusiv un articol care include o declarație precum “Nu vorbiți deloc despre faptul că lupta a început cu domnul ○○. Sunteți părinți care pot spune minciuni evidente cu un chip calm?”, dar “domnul ○○” din articol a putut fi ușor identificat ca fiind reclamantul de către colegii de clasă și alții.

Reclamantul a susținut că, deși nu a fost raportat că victima bullying-ului este reclamantul, este un subiect care nu este încă cunoscut publicului și care nu ar dori să fie dezvăluit dacă este considerat din perspectiva sensibilității unei persoane obișnuite, și ar trebui protejat ca viață privată. Într-adevăr, informațiile despre faptul că este o victimă a bullying-ului pot fi considerate informații personale sensibile, chiar dacă nu sunt la fel de sensibile ca informațiile despre boală.

Instanța a decis că faptul că persoana în cauză a fost victima bullying-ului și altele asemenea este un fapt despre individ pe care nu ar dori să-l cunoască alții la întâmplare, deoarece este ușor să atragă prejudecăți și defăimări dacă se răspândește nelimitat, și ar trebui să fie protejat legal ca un fapt care aparține vieții private, și că actul de dezvăluire a faptului că reclamantul a fost victima bullying-ului și altele asemenea prin postarea articolelor în cauză de către postatorul în cauză nu poate fi considerat nici formal, nici substanțial ca fiind cu consimțământul reclamantului, în limitele toleranței, sau ca având un interes legal superior, și a ordonat furnizorului de tranzit să dezvăluie informațiile despre expeditor, deoarece a încălcat în mod clar viața privată a reclamantului. (Hotărârea Tribunalului Districtual Tokyo, 10 decembrie 2018 (Anul 30 al erei Heisei))

În cazul incidentelor de bullying, nu numai agresorii, ci și victimele sunt adesea identificate de “echipele speciale” și devin ținta defăimării, dar este posibil să se răspundă ca o încălcare a drepturilor la viața privată.

https://monolith.law/reputation/personal-information-and-privacy-violation[ja]

Cazul unui copil de 2 ani a cărui drept la imagine a fost încălcat prin postări pe Twitter

Pe Twitter a fost postat un articol fals care spunea că “Deși eu m-am opus și nepotul meu plângea și voia să se întoarcă acasă, nora mea l-a dus pe nepotul meu la un protest împotriva Legii Securității Japoneze și nepotul meu a murit de insolatie”, alături de o fotografie a reclamantului care era disponibilă pe web. Acest caz a fost inițiat de un copil de 2 ani ca reclamant, cerând divulgarea informațiilor despre autorul postării.

Progresul procesului din perspectiva victimei

Pârâtul a susținut că, deoarece imaginea în cauză era deja publicată pe web, publicarea acesteia în articolul în cauză nu încalcă dreptul la imagine al reclamantului. Cu toate acestea, instanța a stabilit că utilizarea portretului, care exprimă valoarea personalității și este strâns legată de personalitate, ar trebui lăsată la latitudinea subiectului fotografiei. Chiar dacă imaginea în cauză a fost publicată pe un serviciu web, nu se poate presupune că reclamantul, care este subiectul fotografiei, a aprobat în mod explicit sau implicit publicarea acesteia. Prin urmare, instanța a recunoscut încălcarea dreptului la imagine și a ordonat furnizorului de tranzit să dezvăluie informațiile despre autor. (Decizia Tribunalului Districtual Niigata, 30 septembrie 2016)

În hotărârea judecătorească, pârâtul a susținut că, deoarece articolul în cauză nu a diminuat evaluarea socială a reclamantului, publicarea imaginii în cauză în articol nu încalcă dreptul la imagine al reclamantului. Cu toate acestea, dreptul la imagine este dreptul de a nu fi fotografiat sau publicat fără motiv, iar diminuarea evaluării sociale nu este direct legată de încălcarea dreptului la imagine. În hotărârea judecătorească, nu s-a făcut nicio referire specială la faptul că reclamantul avea 2 ani.

De asemenea, tatăl copilului și avocatul său au ținut o conferință de presă în Niigata pe 23 februarie 2017, dezvăluind că au identificat bărbatul care a postat și că au ajuns la un acord. Potrivit acestuia, bărbatul de 50 de ani care a postat fotografia falsă a scris o scrisoare de scuze către tată, iar suma nu a fost dezvăluită, dar a plătit și daune morale și cheltuieli de investigație.

Rezumat

Când victima unei încălcări a drepturilor este minoră, este posibil să se inițieze un proces cu minorul respectiv ca reclamant.

În practică, în astfel de cazuri, mandatul de judecată va fi semnat și ștampilat de către minorul victimă a încălcării drepturilor și de către părinții săi, în calitate de reprezentanți legali.

Când un copil minor devine victimă, este necesar ca părintele sau tutorele să acționeze rapid. Consultați-vă cu un avocat cu experiență și recuperați drepturile copilului.