Responsabilitatea legală în cazul comportamentului nedorit repetat în restaurantele de sushi cu bandă transportoare, cum ar fi linsul intenționat al veselă?

O perioadă, au fost difuzate pe rețelele de socializare fotografii și videoclipuri în care angajații din magazine de tip convenience intră în frigidere sau consumă produse fără permisiune, ceea ce a dus la identificarea magazinelor respective și chiar la inițierea unor campanii de boicot, fenomen cunoscut sub numele de “terorism part-time”. Chiar dacă astfel de cazuri de “terorism part-time” mai apar din când în când, în ultima vreme au devenit subiect de discuție situațiile în care clienții magazinelor deteriorează bunurile sau produsele.

Ce responsabilități legale apar în cazul comportamentului nedorit al clienților? În acest articol, vom discuta acest subiect, folosind ca exemplu difuzarea de videoclipuri cu farse la adresa produselor și bunurilor din restaurantele de sushi cu bandă transportoare.

Comportamentul deranjant frecvent în restaurantele de sushi rotative

În ianuarie 2023 (Gregorian), au fost publicate pe rețelele de socializare mai multe videoclipuri cu comportamente deranjante ale clienților în restaurantele de sushi rotative.

La lanțul de restaurante de sushi rotative “Sushiro” (Japonez: スシロー), un videoclip cu un tânăr care își unge saliva pe degete pe sushi-ul care se rotește pe bandă și care linge recipientul de sos de soia și ceștile de ceai neutilizate de pe masă înainte de a le pune la loc, s-a răspândit pe internet.

De asemenea, la unul dintre restaurantele lanțului de sushi rotative “Hama Sushi” (Japonez: はま寿司), operat de Zen-sho Holdings, un videoclip cu unii clienți care adaugă wasabi pe sushi fără permisiune a fost publicat pe rețelele de socializare, atrăgând atenția și critici. Alte comportamente deranjante, cum ar fi luarea de sushi fără a lua farfuria pe care este servit, au provocat, de asemenea, indignare.

Aceste incidente au fost luate în serios de către proprietarii restaurantelor, care au ajuns până la a depune plângeri la poliție.

Articol de referință: Saliva pe sushi, cești de ceai lins și returnat… Videoclipuri deranjante și la Sushiro, consultări cu poliția (Articol Sankei Newspaper)

Conform rapoartelor, există companii care au declarat că vor urmări atât responsabilitatea penală, cât și cea civilă, iar evoluțiile viitoare sunt așteptate cu interes.

Răspunderea penală care poate apărea în urma comportamentului nedorit într-un restaurant de sushi rotativ

Se răspândește un videoclip care înregistrează diverse comportamente nedorite într-un restaurant de sushi rotativ, iar aceste comportamente pot atrage răspunderea penală. În continuare, vom explica infracțiunile care ar putea fi comise, luând în considerare conținutul rapoartelor de știri la momentul scrierii acestui articol.

Chiar și fără distrugere fizică, infracțiunea de distrugere a bunurilor poate fi îndeplinită

Există posibilitatea ca infracțiunea de distrugere a bunurilor să fie îndeplinită prin acțiuni precum scuipatul pe sushi într-un restaurant cu bandă transportoare, linsul sticlei de sos de soia sau a ceștii de ceai destinate altor clienți și apoi returnarea acestora la locul lor inițial.

În ceea ce privește semnificația “distrugerii” în infracțiunea de distrugere a bunurilor, din punctul de vedere al jurisprudenței și al doctrinei, se înțelege orice acțiune care prejudiciază utilitatea bunurilor. Adică, nu este necesară distrugerea fizică a bunurilor, de exemplu, în jurisprudență, s-a indicat că infracțiunea este îndeplinită chiar și în cazuri precum urinarea pe veselă, deoarece utilitatea bunului a fost prejudiciată (Hotărârea Curții Supreme din 16 aprilie 1909 (Meiji 42) în Registrul Penal, volumul 15, pagina 452).

Prin urmare, desigur, depinde de situația concretă, dar există posibilitatea ca infracțiunea de distrugere a bunurilor să fie îndeplinită prin acțiuni precum scuipatul pe sushi într-un restaurant cu bandă transportoare, linsul sticlei de sos de soia sau a ceștii de ceai destinate altor clienți și apoi returnarea acestora la locul lor inițial (Articolul 261 din Codul Penal Japonez).

Există posibilitatea să se stabilească infracțiunea de obstrucționare a afacerilor prin înșelăciune

De asemenea, există posibilitatea să se stabilească infracțiunea de obstrucționare a afacerilor pentru acțiuni precum scuipatul pe sushi care se rotește.

Infracțiunea de obstrucționare a afacerilor se stabilește atunci când afacerea este obstrucționată prin răspândirea de zvonuri false, înșelăciune sau forță (Articolul 233 alineatul 2 și Articolul 234 din Codul Penal Japonez).

“Înșelăciunea” menționată aici se referă la înșelarea oamenilor sau la profitarea de pe urma erorilor sau ignoranței lor. De exemplu, să presupunem că la un restaurant de sushi, cineva scuipă pe sushi, linge recipientul de sos de soia sau ceașca de ceai și le pune la loc, apoi publică acest lucru pe rețelele sociale. Chiar dacă restaurantul de sushi este excelent din punct de vedere al igienei și al siguranței, spectatorii care văd acest lucru ar putea să creadă greșit că există probleme de igienă și să ezite să mănânce la acel restaurant.

Chiar și fără a publica pe rețelele sociale, dacă cineva face aceste acțiuni, restaurantul de sushi ar putea să se îndoiască că și alte recipiente de sos de soia ar putea fi contaminate. Ca rezultat, ar trebui să spele toate recipientele de sos de soia sau, în unele cazuri, să le arunce. Astfel, din cauza acțiunilor unei singure persoane, restaurantul trebuie să revizuiască complet igiena. Prin urmare, există posibilitatea să se stabilească infracțiunea de obstrucționare a afacerilor prin înșelăciune pentru aceste acțiuni.

De notat că infracțiunea de obstrucționare a afacerilor se poate stabili chiar dacă nu s-a produs un rezultat criminal real, ci doar dacă acțiunea are potențialul de a provoca un rezultat criminal (infracțiune de pericol abstract). Adică, chiar dacă nu se poate confirma faptul că, ca rezultat al acțiunilor infractorului, spectatorii rețelelor sociale au încetat să meargă la restaurantul de sushi, sau faptul că restaurantul de sushi a spălat sau a aruncat efectiv echipamentele precum recipientele de sos de soia sau ceștile de ceai, există posibilitatea să se stabilească infracțiunea de obstrucționare a afacerilor.

Constituirea infracțiunii de defăimare

Dacă postați un videoclip în care ungeți sushi cu salivă, de exemplu, faptul că în acel restaurant se oferă clienților sushi cu probleme de igienă va fi cunoscut de un număr nedefinit de persoane. În acest fel, dacă postați pe rețelele de socializare fapte care defăimează reputația unui restaurant, este posibil să se constituie infracțiunea de defăimare (Articolul 230, alineatul 1 din Codul Penal Japonez).

Pentru mai multe detalii despre constituirea defăimării, vă rugăm să consultați articolul de mai jos.

Articol de referință: Care sunt condițiile pentru a da în judecată pentru defăimare? Explicăm cerințele recunoscute și media compensației pentru suferință[ja]

În cazul în care infractorul este minor

Chiar dacă infractorul este minor, adică sub 18 ani, infracțiunea este validă. Cu toate acestea, dacă infractorul are mai puțin de 14 ani, infracțiunea nu este validă (Articolul 41 din Codul Penal Japonez).

De asemenea, dacă o persoană sub 20 de ani comite o infracțiune, se aplică Legea Minorilor Japoneză și, în principiu, tratamentul infractorului este determinat de Tribunalul pentru Familie.

Răspunderea civilă care poate apărea în cazul comportamentului nedorit într-un restaurant de sushi rotativ

Următorul subiect este legat de aspectul civil. Ce fel de responsabilitate ar putea avea clientul care a avut un comportament nedorit sau părinții acestuia?

Răspunderea personală a clientului care a comis un act de deranj

Actul de deranj comis de un client este un act ilegal, deci, în mod natural, dacă acesta cauzează daune părții comerciale, infractorul va fi responsabil pentru despăgubirea daunelor bazată pe actul ilegal (Articolul 709 din Codul Civil Japonez).

Totuși, dacă infractorul nu are capacitatea de a fi responsabil din cauza imaturității caracterului sau a unei tulburări mintale, nu va fi necesar să își asume responsabilitatea pentru despăgubire. Această “capacitate de responsabilitate” se referă la inteligența necesară pentru a judeca corectitudinea propriilor acțiuni. Este dificil să se stabilească o vârstă uniformă pentru lipsa de responsabilitate datorată imaturității caracterului, dar se spune că responsabilitatea este recunoscută celor care au inteligența unui copil de aproximativ 12 ani, care a absolvit școala primară.

Își asumă părinții responsabilitatea pentru comportamentul deranjant al minorilor?

Responsabilitatea de despăgubire a părinților depinde de existența sau nu a “capacității de răspundere”, așa cum am menționat anterior, și se va baza pe unul dintre cele două articole de mai jos.

În primul rând, dacă persoana care a avut un comportament deranjant este un copil mic lipsit de capacitatea de răspundere, victima poate solicita părinților să-și asume responsabilitatea de despăgubire pe baza încălcării obligației de supraveghere a acestora (Articolul 714, alineatul 1, din Codul Civil Japonez). În acest caz, se spune că este relativ ușor să se solicite asumarea responsabilității de despăgubire de către părinți (supraveghetorii).

Acest lucru se datorează faptului că responsabilitatea de a dovedi neglijența în supraveghere nu revine victimei, ci supraveghetorului, și părinții, în calitate de supraveghetori, trebuie să dovedească că “nu au neglijat obligația de supraveghere”, ceea ce este de fapt destul de dificil (obligația de supraveghere menționată aici este înțeleasă în sens larg ca “obligația de supraveghere cuprinzătoare pentru a evita rezultatele”).

Pe de altă parte, dacă persoana care a avut un comportament deranjant este, de exemplu, un licean sau altcineva care este considerat a avea capacitatea de răspundere, nu se poate solicita părinților acestuia să plătească despăgubiri pe baza Articolului 714 din Codul Civil Japonez. În acest caz, desigur, persoana care a cauzat prejudiciul are obligația de a plăti despăgubiri, dar este de obicei dificil să te aștepți la o plată reală de la un licean, deoarece acesta nu are de obicei resursele financiare necesare pentru a plăti despăgubiri.

Prin urmare, victima poate lua în considerare solicitarea părinților să plătească despăgubiri pe baza încălcării obligației de supraveghere, în conformitate cu Articolul 709 din Codul Civil Japonez. Cu toate acestea, spre deosebire de cazul Articolului 714, este extrem de dificil pentru victime să dovedească neglijența în supraveghere a părinților, astfel încât să solicite părinților să-și asume responsabilitatea pe baza Articolului 709 este dificil. Acest lucru se datorează faptului că pentru a dovedi acest lucru, este necesară existența unor fapte concrete care să justifice neglijența în supraveghere a părinților și, de asemenea, este necesară dovedirea relației de cauzalitate între rezultatele cauzate de neglijența în supraveghere, ceea ce este considerat a fi un obstacol foarte mare.

În ceea ce privește acest incident la Sushiro, nu putem spune nimic în acest moment, deoarece faptele nu sunt încă clare, dar dacă părinții agresorului erau prezenți când copilul lor a avut un comportament deranjant, este posibil să se poată solicita asumarea responsabilității pe baza unui act ilicit comun. Pe de altă parte, dacă părinții nu erau prezenți la fața locului, este probabil să fie dificil să se solicite asumarea responsabilității de despăgubire pe baza încălcării obligației de supraveghere a părinților, cu excepția cazului în care există circumstanțe precum faptul că copilul agresor a repetat delincvența în trecut sau are un istoric de arestări.

Cum se stabilește suma compensației?

Daunele de reputație cauzate de postările pe rețelele de socializare pot forța un magazin să își întrerupă activitatea, pierzând veniturile pe acea perioadă și suportând costuri semnificative pentru a-și recâștiga încrederea. Aceste costuri sunt daune directe cauzate de comportamentul deranjant și de postarea videoclipurilor care documentează acest comportament, deci este foarte probabil ca o cerere de compensare pentru aceste costuri să fie acceptată.

De asemenea, în acest caz al lanțului de sushi Sushiro, se raportează că daunele de reputație au redus valoarea de piață a companiei cu până la 17 miliarde de yeni (aproximativ 150 de milioane de dolari). În ceea ce privește cât de mult din aceste pierderi pot fi recuperate prin cereri de compensare, aceasta depinde de cât de mult va recunoaște instanța legătura cauzală între comportamentul deranjant și postarea acestuia și daunele suferite.

Desigur, nu este realist ca un individ, adică autorul daunelor, să plătească o sumă atât de mare. În 2013 (Anul Heisei 25), a avut loc un caz în care un angajat part-time a provocat falimentul unui magazin prin așa-numitul “terorism part-time”, intrând în mașina de spălat vase, iar magazinul a dat în judecată autorul daunelor pentru 13,85 milioane de yeni (aproximativ 120.000 de dolari). Cu toate acestea, acest caz s-a încheiat cu un acord în care autorul postării a plătit magazinului doar 2 milioane de yeni (aproximativ 17.500 de dolari).

În acest caz recent cu Sushiro, magazinul a adoptat o atitudine fermă față de autorul daunelor, și se așteaptă cu interes să vedem dacă vor urmări responsabilitatea acestuia fără a se lăsa călcați în picioare.

Utilizatorii care contribuie la răspândirea postărilor își asumă responsabilitatea legală?

Pentru a urmări responsabilitatea celor care au făcut postări de răspândire, dacă postarea de răspândire este făcută de un cont anonim, este necesar să urmați un proces care implică o procedură numită cerere de dezvăluire a informațiilor despre expeditor, pentru a identifica postatorul și a face o cerere de despăgubire pentru daune bazată pe un act ilegal împotriva acelei persoane.

Evenimentul de data aceasta a atras atenția și a stârnit multe discuții, iar multe persoane își exprimă opiniile pe rețelele de socializare și altele asemenea. În funcție de conținutul acestei postări, este posibil ca partea de magazin să urmeze procedura de mai sus și să urmărească responsabilitatea fiecărui postator. Pentru cererea de dezvăluire a informațiilor despre expeditor, vă rugăm să consultați articolul de mai jos.

Articolul corelat: Ce este cererea de dezvăluire a informațiilor despre expeditor? Un avocat explică metoda și punctele de atenție[ja]

Concluzie: Pentru gestionarea daunelor de reputație, consultați un avocat

În acest articol, am explicat responsabilitatea legală civilă și penală pe care o au cei care comit acte de deranj și postările lor, un subiect care a devenit recent un punct de discuție. Daunele de reputație cauzate de astfel de postări pot provoca daune extrem de mari pentru companii, de aceea este important să se ia măsuri legale cât mai curând posibil. Dacă aveți probleme cu gestionarea daunelor de reputație, vă rugăm să consultați un avocat.

Orientări privind măsurile luate de biroul nostru

Biroul nostru de avocatură Monolith are o experiență bogată în IT, în special în ceea ce privește internetul și dreptul. În ultimii ani, ignorarea informațiilor legate de daunele de reputație sau defăimarea răspândite pe internet poate provoca daune grave. Biroul nostru oferă soluții pentru gestionarea daunelor de reputație și a situațiilor de criză. Detalii sunt prezentate în articolul de mai jos.

Domeniile de practică ale Biroului de Avocatură Monolith: Gestionarea daunelor de reputație[ja]