Termenul de prescripție pentru solicitarea de dezvăluire a informațiilor despre expeditor? Cele trei termene de prescripție de care trebuie să ții cont la postările pe internet

În cazul în care ați suferit daune la reputație, cum ar fi “defăimare” sau “încălcarea intimității”, datorită postărilor pe internet, cât timp aveți la dispoziție pentru a solicita dezvăluirea informațiilor despre expeditor sau despăgubiri?

Acest articol explică diverse “termene de prescripție” (termene limită) legate de procedurile de gestionare a daunelor la reputație.

Termenul limită pentru ștergerea postărilor online

Ca premisă, nu există un termen de prescripție pentru solicitarea de ștergere a unei postări sau a unui comentariu.

Indiferent de câți ani trec, dacă postarea este ilegală și încalcă dreptul la onoare sau la viața privată a victimei, nu se schimbă nimic. Prin urmare, nu există un “termen de prescripție” pentru ștergere în sine.

Însă, când vine vorba de a lua măsuri legale, cum ar fi cererea de despăgubiri, există trei restricții temporale care pot deveni probleme.

Prima este termenul de prescripție datorat restricțiilor tehnice IT, a doua este termenul de prescripție civil în cazul cererilor de despăgubiri, iar a treia este termenul de prescripție pentru plângeri penale.

Să le explicăm pe fiecare în parte.

https://monolith.law/reputation/defamation[ja]

https://monolith.law/reputation/privacy-invasion[ja]

1. Prescripția datorată restricțiilor IT și tehnice

Identificarea autorului unei postări pe internet are un termen limită strict. Identificarea autorului poate fi împărțită, în mare, în următoarele trei etape:

1. Solicitarea dezvăluirii adresei IP a autorului de la administratorii site-ului pe care a fost postat un articol care poate fi considerat defăimător sau o încălcare a vieții private
2. Odată ce adresa IP este dezvăluită, se poate determina dacă postarea provine de la un operator de telefonie mobilă (în cazul în care se utilizează o rețea de telefonie mobilă) sau de la un furnizor de internet (în cazul în care se utilizează o linie fixă). Prima dată, se solicită operatorului de telefonie mobilă sau furnizorului de internet să nu șteargă jurnalul de comunicare (să îl păstreze)
3. Solicitarea dezvăluirii numelui și adresei autorului de la operatorul de telefonie mobilă sau furnizorul de internet (această parte este de obicei un proces de solicitare de dezvăluire a numelui și adresei)

https://monolith.law/reputation/disclosure-of-the-senders-information[ja]

Și în aceste etape 2 și 3, în care se solicită dezvăluirea numelui și adresei autorului de la operatorul de telefonie mobilă sau furnizorul de internet, prescripția (termenul limită) datorată restricțiilor IT și tehnice devine o problemă.

Prescripția datorată restricțiilor IT și tehnice în procesul de solicitare de dezvăluire a informațiilor expeditorului

Jurnalele operatorilor de telefonie mobilă și ale furnizorilor de internet nu sunt publicate, dar perioada de păstrare este stabilită de politica fiecărei companii.

În cazuri precum:

• Operatorii de telefonie mobilă păstrează jurnalele doar aproximativ 3 luni, iar furnizorii de internet pe linie fixă păstrează jurnalele doar aproximativ 6 luni până la un an. Dacă această perioadă trece, jurnalul nu mai există și, evident, nu se poate solicita păstrarea sau dezvăluirea acestuia
• Chiar dacă se solicită ca jurnalele să nu fie șterse și aceasta este aprobată, nu se va păstra pentru o perioadă nelimitată. Dacă nu se inițiază rapid un proces de solicitare de dezvăluire a numelui și adresei, jurnalul păstrat o dată poate dispărea

Există astfel de cazuri.

În special în primul caz, pentru postările de acum 3 luni sau mai mult de un an, jurnalul care arată “cine a postat asta” nu mai există în lume, iar din această restricție tehnică, poate deveni imposibil să se realizeze identificarea autorului prin postare.

Dacă nu se cunosc informațiile personale ale expeditorului, există posibilitatea ca nu se va putea solicita despăgubiri, deci este necesar să se grăbească solicitarea de dezvăluire a informațiilor expeditorului.

Aceasta este mai degrabă o restricție “IT și tehnică” decât o prescripție legală.

2. Prescripția pentru cererea de despăgubire

Aici intrăm în problema juridică a “prescripției”.

Dacă cineva a postat un articol care se încadrează în defăimare sau încălcarea dreptului la viață privată, după identificarea autorului postării, puteți solicita despăgubiri de la acesta, în conformitate cu articolul 709 din Codul Civil Japonez.

“Daunele” menționate aici includ costurile avocatului necesare pentru identificarea autorului postării și compensația pentru daunele emoționale.

https://monolith.law/reputation/compensation-for-defamation-damages[ja]

Problema este “prescripția pentru cererea de despăgubire pentru daunele cauzate de un act ilegal”.

Și există două tipuri de “prescripții pentru postările pe internet”.

20 de ani de la postarea pe internet

Dreptul de a solicita despăgubiri pentru postările ilegale pe internet dispare după 20 de ani. Cu toate acestea, în ceea ce privește relația cu daunele de reputație, în practică, nu ar trebui să fie o problemă majoră.

Ideea de a solicita despăgubiri pentru postările de acum mai mult de 20 de ani este o situație greu de imaginat, cel puțin la momentul scrierii acestui articol, în anul 2022.

3 ani de la momentul în care s-a aflat despre daune și autor

Acesta este punctul care devine de fapt o problemă.

Dacă trei ani trec de la momentul în care se identifică autorul postării și se stabilește cine este acesta, nu mai este posibil să se solicite despăgubiri de la acesta.

Însă, momentul în care se află despre “daune și autor” nu este întotdeauna clar.

Într-un caz precedent,

Se consideră rezonabil să se interpreteze că momentul în care se află despre acestea în măsura în care este practic posibil să se solicite despăgubiri de la autor

Hotărârea Curții Supreme din 29 ianuarie 2002 (Heisei 14)

A fost indicat astfel.

În cazul daunelor de reputație sau încălcării dreptului la intimitate, până când se obține dezvăluirea numelui și adresei autorului postării de la operatorul de telefonie mobilă sau furnizorul de internet, “solicitarea de despăgubiri de la autor” este în mod normal imposibilă în orice sens.

Prin urmare, momentul în care se primește dezvăluirea numelui și adresei autorului este momentul în care începe numărătoarea inversă a “limitării de 3 ani”, sau în termeni specializați, “punctul de pornire”.

Însă, din punct de vedere practic, doar primirea dezvăluirii numelui și adresei nu înseamnă neapărat că “infractorul” este clar.

Ceea ce se dezvăluie aici este, pentru a fi precis, “numele și adresa abonatului liniei care a făcut postarea”, nu “numele și adresa autorului postării în sine”.

De exemplu,

• Abonatul este un bărbat în vârstă de 50 de ani, dar din conținutul postării se crede că este foarte probabil ca fiica acestuia, care locuiește cu el, să fie autorul, și după ce se începe negocierile pentru despăgubiri prin dovezi de conținut, se confirmă că era într-adevăr fiica
• Abonatul este o companie, dar după ce se începe negocierile, se confirmă că un anumit angajat a făcut postarea de pe o linie internă a companiei, și se constată că se poate cere companiei să fie responsabilă pentru utilizarea liniei

În astfel de cazuri, “dezvăluirea numelui și adresei abonatului” nu este egală cu “stabilirea cui se poate solicita despăgubiri”.

Acest lucru se datorează faptului că în multe cazuri este necesar un anumit timp de negociere pentru a stabili cui se poate solicita despăgubiri.

Conform cazului precedent menționat, “momentul în care victima află în măsura în care este practic posibil să se solicite despăgubiri de la autor” nu este momentul în care “se dezvăluie numele și adresa abonatului”, ci, de exemplu,

• “momentul în care se confirmă că era fiica”
• “momentul în care se constată că se poate cere companiei să fie responsabilă pentru utilizarea liniei”

Se crede că este acest moment.

În acest caz, se poate considera că momentul în care “se stabilește cui se poate solicita despăgubiri” este punctul de pornire al limitării.

3. Prescripția penală

Până acum, am discutat despre prescripția civilă și limita de timp, dar există și o prescripție penală. Adică,

• Prescripția pentru cererea de despăgubire: limita de timp în care victima poate solicita despăgubiri de la agresor
• Prescripția penală: limita de timp în care se poate depune o plângere sau se poate iniția o arestare sau o acuzație de către poliție sau procuratură pentru defăimare și altele asemenea

Acestea sunt concepte diferite.

Aceasta este valabilă nu numai pentru daunele de reputație pe internet, ci și pentru aproape orice alt subiect.

Și prescripția penală variază în funcție de infracțiunea corespunzătoare fiecărui act.

Mai mult, există două concepte diferite, destul de complicate: “perioada de plângere (prescripția plângerii)” și “prescripția acuzației”.

Perioada de plângere (prescripția plângerii)

Pentru infracțiuni precum defăimarea, acuzația nu va fi inițiată dacă victima nu depune o “plângere”.

Spre deosebire de infracțiuni precum omuciderea sau vătămarea corporală, devine o problemă de poliție numai atunci când victima depune o “plângere” pentru a denunța dauna.

În plus față de defăimare, în funcție de ceea ce este încălcat, există posibilitatea de a fi acuzat de infracțiuni precum insulta, discreditarea, obstrucționarea afacerilor, amenințarea, obstrucționarea afacerilor prin forță.

Și printre acestea, există unele pentru care se poate iniția o acuzație chiar dacă nu se depune o plângere.

Și pentru această “plângere”, există o limită de timp de 6 luni de la “ziua în care a fost cunoscut infractorul”. Într-un precedent, a fost stabilit că

“Ziua în care a fost cunoscut infractorul” se referă la ziua după finalizarea actului infracțional, și chiar dacă persoana care are dreptul de a depune plângerea a cunoscut infractorul în timpul comiterii infracțiunii, acea zi nu poate fi considerată ziua de început a prescripției pentru infracțiunile care necesită o plângere.

Decizia finală, 17 decembrie 1970 (Showa 45)

Acesta este cazul.

Acesta este, de asemenea, un concept care ridică problema “când este exact în cazul daunelor de reputație pe internet”.

Prescripția acuzației

Infracțiunile care au trecut o anumită perioadă de timp de la comitere nu vor fi acuzate. Acesta este cel mai apropiat de “prescripție” în termeni obișnuiți.

Această “prescripție a acuzației” este, de exemplu, de 3 ani în cazul defăimării. După această perioadă, nu mai este posibil să se pedepsească infractorul.

De asemenea, în cazul încălcării dreptului la viața privată, nu există o infracțiune de “încălcare a vieții private”, deci în orice caz, nu vor fi efectuate arestări sau acuzații de către poliție, și nu există prescripție a acuzației.

În ceea ce privește cele care pot fi acuzate de defăimare,

• Infracțiunile altele decât defăimarea sunt insulta – 1 an
• Discreditarea, obstrucționarea afacerilor, amenințarea, obstrucționarea afacerilor prin forță – 3 ani

Prescripția acuzației este stabilită.

Prescripția acuzației variază în funcție de infracțiune, deci este necesar să se examineze ce infracțiune corespunde postării de daune de reputație și câți ani este prescripția acuzației pentru acea infracțiune.

Perioada necesară pentru solicitarea dezvăluirii informațiilor expeditorului

Pentru a obține un ordin de dezvăluire a adresei IP prin măsuri precum dispozițiile provizorii, este necesară o perioadă de aproximativ 2-3 luni, iar după dezvăluirea adresei IP, este necesară o perioadă de aproximativ 6-9 luni până la pronunțarea hotărârii de dezvăluire a informațiilor expeditorului.

Prin urmare, în total, este necesară o perioadă de cel puțin 9 luni pentru identificarea informațiilor expeditorului.

De asemenea, explicăm fluxul solicitării de dezvăluire a informațiilor expeditorului mai jos.

https://monolith.law/reputation/disclosure-of-the-senders-information[ja]

Concluzie: Dacă doriți să solicitați dezvăluirea informațiilor expeditorului în mod eficient, apelați la un avocat

Așa cum am menționat, există diverse “termene limită” și “termene de prescripție” (în sens larg) legate de daunele de reputație cauzate de postările pe internet, iar momentul de început al acestor termene limită, “punctul de pornire”, necesită o înțelegere destul de specializată.

Solicitarea de dezvăluire a informațiilor expeditorului necesită o acțiune rapidă și implică proceduri prin intermediul instanțelor de judecată, deci este necesară o gestionare eficientă.

Însă, nu trebuie să renunțați ușor la daunele de reputație cauzate de postările vechi. Este important să consultați mai întâi un expert, cum ar fi un avocat, și să analizați situația.