Poate fi considerată defăimarea companiei un act de calomnie? Explicații despre cazuri de prejudiciu și metode de răspuns.

Stabilirea dacă vorbirea de rău a unei companii constituie sau nu defăimare este o problemă delicată cu care se confruntă multe întreprinderi. Cu răspândirea rețelelor sociale, a devenit o eră în care indivizii pot exprima ușor opinii, ceea ce a dus la o creștere a postărilor care pot dăuna reputației unei companii. Totuși, nu toate opiniile critice reprezintă o problemă legală.

Acest articol explică clar cazurile în care vorbirea de rău a unei companii se încadrează în defăimare, folosind exemple de prejudicii. În plus, articolul prezintă și alte infracțiuni care pot fi de interes, precum și metode de abordare a autorilor postărilor. Citind acest articol, veți înțelege metodele adecvate de acțiune pe care compania ar trebui să le adopte.

Oare vorbirea de rău a unei companii constituie defăimare?

Defăimarea nu se aplică doar persoanelor fizice, ci și în cazul în care victima este o persoană juridică.

Articolul 230 din Codul Penal (Defăimarea)

Oricine, în public, prezintă fapte și astfel aduce atingere onoarei unei persoane, indiferent de adevărul acestor fapte, va fi pedepsit cu închisoare de până la trei ani sau muncă silnică, sau cu amendă de până la 500.000 de yeni.

Referință: Căutare legislație e-Gov｜Articolul 230 din Codul Penal (Defăimarea)[ja]

Articolul 230 din Codul Penal definește victima defăimării ca fiind “o persoană”, dar se înțelege că acest termen include și persoanele juridice, conform unei decizii a Curții Supreme din era Taisho 15 (1926), datată 24 martie. Acest lucru se datorează faptului că, la fel ca persoanele fizice, entitățile juridice sunt active în societate și, prin urmare, sunt subiecte ale evaluării sociale.

Prin urmare, actul de a scrie insulte despre o companie pe forumuri de internet sau pe rețelele sociale poate constitui defăimare. Cu toate acestea, în cazul în care informațiile despre neregulile unei persoane juridice au un caracter public sau de interes public, ilegalitatea acestora poate fi negată.

【Ce este defăimarea】
Defăimarea este actul de a prezenta în public fapte concrete în timp ce se diminuează evaluarea socială a unei alte persoane, indiferent dacă aceste fapte sunt adevărate sau nu. De exemplu, declarații sau postări precum “Domnul X a deturnat fonduri ale companiei”, “Domnul Y a fost închis în trecut” sau “Domnul Z are o aventură” sunt considerate defăimare.

Nota 1: A prezenta în mod concis

【Condițiile pentru stabilirea defăimării】
Pentru a putea intenta o acțiune în justiție pentru defăimare, trebuie îndeplinite toate cele trei condiții următoare.

Cazuri în care defăimarea unei companii a fost recunoscută ca fiind calomnie

Acțiunile care prejudiciază reputația unei companii sau a colegilor sunt recunoscute ca o nouă și gravă formă de neregulă internă. În special, postările pe internet care defăimează o companie sau o persoană pot duce la pierderi semnificative, motiv pentru care este necesară prudență.

Vă prezentăm un caz notabil de defăimare pe internet (decizia Curții Supreme Japoneze din 15 martie 2010 (Heisei 22) Decizia Curții Supreme din 15 martie 2010 (Heisei 22)[ja]). Cazul a început cu aplicarea legii privind calomnia împotriva unui bărbat care a postat comentarii defăimătoare despre o companie care operează o rețea de restaurante de ramen.

Decizia instanței de primă instanță din Tokyo

Conform interpretării tradiționale, calomnia nu era considerată infracțiune doar dacă „expresiile defăimătoare care nu sunt adevărate” erau „credincios crezute a fi adevărate pe baza unor materiale sau dovezi sigure”.

Însă, decizia instanței de primă instanță din Tokyo a prezentat un standard mai relaxat pentru postările individuale pe internet (decizia instanței de district din Tokyo din 29 februarie 2008 (Heisei 20)). Mai exact, a stabilit că infracțiunea de calomnie nu se aplică, cu excepția cazurilor în care „postarea a fost făcută știind că informațiile nu sunt adevărate” sau „când persoana nu a efectuat o investigație în limitele posibile”, atrăgând atenția publicului.

Deoarece este ușor să răspunzi pe internet și informațiile de pe net sunt în general considerate a fi mai puțin de încredere, s-a argumentat că standardele ar trebui să fie mai relaxate.

Decizia instanței de apel din Tokyo

Instanța de apel din Tokyo a răsturnat decizia instanței de primă instanță, arătând că standardele pentru stabilirea infracțiunii de calomnie prin expresii pe internet nu s-au schimbat față de trecut. Chiar dacă postarea a fost făcută cu un scop de interes public, în lipsa unei dovezi că informațiile postate sunt adevărate și fără un motiv rezonabil pentru a crede că sunt adevărate, bărbatul a fost găsit vinovat (decizia instanței de apel din Tokyo din 30 ianuarie 2009 (Heisei 21)).

Chiar și în cazul postărilor pe internet, dacă se defăimează pe altcineva fără materiale sau dovezi sigure, se aplică legea calomniei, iar bărbatul a fost amendat cu 300.000 de yeni.

Decizia Curții Supreme

În cele din urmă, Curtea Supremă a respins apelul și decizia inițială a rămas definitivă.

1. Chiar și în cazul utilizării internetului de către persoane individuale, calomnia nu este considerată infracțiune decât dacă, în lumina materialelor și dovezilor sigure, există un motiv rezonabil pentru a crede că faptele prezentate sunt adevărate, similar cu utilizarea altor mijloace de exprimare. Nu este adecvat să se nege existența acestei infracțiuni pe baza unor condiții mai relaxate.

Sursa: Curtea Supremă a Japoniei – Colectarea de cazuri judiciare[ja]

De asemenea, s-a subliniat că informațiile de pe internet pot fi văzute instantaneu de un număr nedefinit de persoane, ceea ce poate duce la agravarea prejudiciului adus reputației și că, odată ce reputația a fost afectată, nu este ușor să fie restabilită, chiar dacă se face o contra-argumentare, nu este garantat că reputația va fi recuperată.

Există cazuri când critica unei companii nu constituie defăimare

Chiar dacă sunt îndeplinite condițiile pentru defăimare, critica adusă unei companii nu constituie defăimare dacă se încadrează în motivele de justificare a ilegalității (nota 2).

Nota 2: Se referă la circumstanțe speciale în care un act care ar fi în mod normal ilegal nu este considerat ilegal.

Pentru a fi considerate motive de justificare a ilegalității, trebuie îndeplinite toate cele trei condiții: ‘publicitatea faptului’, ‘caracterul de interes public al scopului’ și ‘dovada veridicității’.

Dacă sunt îndeplinite toate aceste trei condiții, atunci nu se consideră a fi defăimare.

Exemple concrete în care motivele de justificare a ilegalității sunt recunoscute includ denunțarea unor acte de corupție în cadrul unei companii sau critica adusă unui politician. Totuși, atacurile personale împotriva unui politician sau calomniile nefondate nu sunt recunoscute ca motive de justificare a ilegalității.

Este posibil să concediezi un angajat dacă postează insulte la adresa companiei pe internet?

Cea mai severă sancțiune pe care o companie o poate impune unui angajat este concedierea. Această decizie gravă necesită motive suficient de solide pentru a fi justificată.

Ca standard pentru a evalua justificarea concedierii, există principiul ‘abuzului dreptului de concediere’, care cere ca motivele concedierii să fie ‘obiectiv raționale’ și ‘adecvate conform normelor sociale’. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, concedierea poate fi considerată nejustificată.

În special, când se ia în considerare concedierea unui angajat pe baza postărilor sale pe rețelele sociale, este esențial să analizăm cu atenție conținutul specific al postărilor și impactul acestora. Nu trebuie să ne bazăm pe o judecată pur emoțională, ci să analizăm situația dintr-o perspectivă obiectivă.

Articol relevant: Ce măsuri se pot lua în cazul unui ‘terorism de part-time’ pe SNS? Este posibilă concedierea sau solicitarea de despăgubiri?[ja]

Infracțiuni legate de defăimarea unei companii, dincolo de calomnie

Postările defăimătoare la adresa unei companii pot duce la acuzații nu doar de calomnie, ci și de „infracțiunea de discreditare” sau „infracțiunea de obstrucționare a afacerilor prin înșelăciune”.

Articolul 233 din Codul Penal (Discreditare și obstrucționarea afacerilor)

Persoana care răspândește zvonuri false sau folosește înșelăciunea pentru a deteriora reputația cuiva sau pentru a obstrucționa afacerile acelei persoane va fi pedepsită cu închisoare de până la trei ani sau cu o amendă de până la 500.000 de yeni.

Referință: e-Gov căutare legislație | „Articolul 233 din Codul Penal (Discreditare și obstrucționarea afacerilor)[ja]”

Infracțiunea de discreditare

Infracțiunea de discreditare constă în răspândirea intenționată de informații false pentru a dăuna reputației unei alte persoane. Termenul „reputație” include nu doar credibilitatea economică, ci și evaluarea calității produselor sau serviciilor. Pentru ca infracțiunea de discreditare să fie validă, este necesar ca informațiile să fie false și să existe intenție. Declarațiile sau postările bazate pe informații adevărate sau pe o neînțelegere de bună-credință nu sunt considerate infracțiuni de discreditare, dar în anumite cazuri pot duce la acuzații de alte infracțiuni, cum ar fi calomnia.

De exemplu, într-un caz în care o femeie a fost acuzată de infracțiunea de discreditare pentru postarea unei evaluări false negative despre un supliment alimentar, femeia a fost nevinovată, dar directorul companiei care a solicitat evaluarea negativă a fost amendat cu 200.000 de yeni. Într-un alt caz, un individ care a introdus un corp străin într-un suc cumpărat de la un magazin de conveniență și a făcut o declarație falsă poliției a fost considerat că a afectat reputația socială a calității produsului, fiind astfel subiectul infracțiunii de discreditare.

Infracțiunea de obstrucționare a afacerilor prin înșelăciune

Infracțiunea de obstrucționare a afacerilor prin înșelăciune constă în utilizarea înșelăciunii pentru a obstrucționa afacerile cuiva. Pentru ca această infracțiune să fie validă, sunt necesare trei elemente: „înșelăciunea”, „afacerile” și „obstrucționarea”. Înșelăciunea se referă la actul de a înșela sau de a profita de o eroare, incluzând atât înșelăciunea directă, cât și manipularea ilegală a mașinilor sau produselor. Termenul „afaceri” se referă la activități sau operațiuni continue, nu doar la afaceri cu scop lucrativ, ci și la activități de voluntariat sau de club. Obstrucționarea include nu doar impedimentele reale în funcționarea afacerilor, ci și apariția unei stări care prezintă riscul de obstrucționare.

De exemplu, actele de a face comenzi fictive la un restaurant, forțându-l să efectueze livrări inutile, sau de a face apeluri telefonice răuvoitoare repetate la un magazin de ramen, sau de a introduce ace în alimentele care sunt la vânzare, sunt considerate infracțiuni de obstrucționare a afacerilor prin înșelăciune. De asemenea, publicarea pe un site de partajare video a unor acțiuni care ignoră gestionarea igienei de către personalul unui restaurant este considerată o infracțiune similară.

Deși nici infracțiunea de discreditare, nici cea de obstrucționare a afacerilor prin înșelăciune nu sunt infracțiuni care necesită plângere din partea victimei (infracțiuni care necesită plângerea victimei pentru a fi urmărite), probabilitatea ca poliția să inițieze un caz penal este scăzută, iar în practică se preferă plângerea victimei.

Metode de răspuns când sunt postate insulte la adresa companiei pe internet

Când sunt postate insulte la adresa companiei pe internet, este esențial să răspundeți rapid și eficient. În continuare, vom explica metodele concrete de răspuns în cazul victimizării prin defăimare, împărțite în următoarele patru pași.

1. Solicitarea eliminării postărilor care conțin insulte
2. Identificarea persoanei care a postat
3. Consultarea unui avocat
4. Depunerea unei plângeri penale la poliție

În continuare, vom detalia fiecare dintre acești pași.

Solicitarea de eliminare a postărilor care constituie insulte

Când conținut defăimător se răspândește pe rețelele sociale sau pe forumuri, prioritatea maximă trebuie să fie eliminarea postărilor respective și prevenirea răspândirii lor. Principalele metode pentru a atinge acest obiectiv sunt următoarele:

• Abordarea directă a operatorilor platformei
• Utilizarea sistemelor dedicate de raportare (de exemplu: funcția de „raportare” sau „formulare de contact”)

Compania poate solicita eliminarea conținutului pe cont propriu, dar angajarea unui avocat pentru a iniția o procedură de eliminare provizorie poate duce la rezultate mai rapide și mai sigure.

Totuși, dacă informațiile s-au răspândit deja pe scară largă, eliminarea completă nu este realistă. În astfel de situații, este de dorit să se utilizeze strategic declarații oficiale sau comunicate de presă pentru a contracara informațiile greșite și a transmite informații corecte. Pentru mai multe detalii despre eliminarea postărilor, vă rugăm să consultați articolul de mai jos.

Articolul relevant: Cum să eliminați tweet-urile negative de pe Twitter?[ja]

Identificarea autorului postării

Pentru a aborda calomniile și defăimarea online, este necesară identificarea persoanei care a postat mesajul. Identificarea autorului se face de obicei printr-o cerere de divulgare în două etape. În primul rând, se solicită operatorului site-ului să dezvăluie adresa IP, iar apoi se cere furnizorului de servicii de internet să ofere informații despre abonat.

Când se efectuează o cerere de divulgare a informațiilor autorului, este esențial să se verifice cu atenție dacă postarea vizată constituie defăimare legală. Declarațiile care reprezintă pur și simplu exprimarea unei opinii, conținutul lipsit de specificitate sau descrierile adevărate sunt puțin probabil să fie considerate defăimare.

De asemenea, dacă a trecut mult timp de la postare, înregistrările furnizorului pot fi șterse, făcând dificilă identificarea autorului. Având în vedere aceste elemente, este important să evaluăm fezabilitatea și eficacitatea cererii de divulgare.

Prin reforma legislativă din octombrie a anului Reiwa 4 (2022), procesul de divulgare a informațiilor autorului a fost simplificat. Noul sistem de “ordonanță de divulgare a informațiilor autorului” a fost conceput pentru a accelera procedurile și a reduce povara. Cu toate acestea, în funcție de circumstanțe, metodele tradiționale pot fi încă adecvate, astfel încât este înțelept să alegeți abordarea optimă cu sfatul unui avocat.

Pentru cei care doresc să afle mai multe despre cererea de divulgare a informațiilor autorului, vă rugăm să consultați articolul de mai jos.

Articolul relevant: Ce este cererea de divulgare a informațiilor autorului? Un avocat explică crearea și fluxul noilor proceduri în urma reformei[ja]

Consultare cu un avocat

Defăimarea pe internet poate avea un impact grav asupra victimelor, în timp ce gestionarea acesteia necesită cunoștințe specializate și acțiune rapidă. Mulți dintre cei afectați sunt adesea nesiguri cu privire la modul în care ar trebui să procedeze. Pentru a răspunde eficient la această problemă, suportul unui avocat, expert în drept, este esențial.

Avocații pot oferi un suport cuprinzător, de la negocierea cu operatorii de site-uri web și furnizorii de servicii, la procedurile judiciare pentru conservarea dovezilor și chiar coordonarea cu poliția și procuratura. În special în cazurile de defăimare pe internet, unde timpul este esențial, judecata rapidă și precisă a unui avocat este cheia pentru protejarea drepturilor victimelor.

Colectarea eficientă de dovezi, crearea plângerilor adecvate și progresul rapid al procedurilor legale sunt aspecte complexe pe care avocații le gestionează folosindu-și experiența și cunoștințele.

Depunerea unei plângeri penale și a unei acuzații la poliție

Dacă doriți să solicitați sancțiuni penale împotriva unei persoane, depunerea unei acuzații la poliție este o metodă eficientă. Prin depunerea unei acuzații, poliția are, în principiu, obligația de a accepta documentul. Aceasta diferă de o simplă plângere penală, deoarece crește certitudinea inițierii unei anchete.

Odată ce acuzația este acceptată, poliția va efectua o investigație și, ulterior, va trimite cazul la Parchet. Totuși, decizia de a iniția urmărirea penală este la discreția Parchetului, astfel că nu este garantată întotdeauna o inculpare.

De asemenea, calomnia este un delict care necesită plângere din partea victimei, și numai aceasta poate depune acuzația. Există o limită de timp de trei ani de la data la care victima a aflat despre infracțiune pentru a depune acuzația, astfel că este important să fiți conștienți că, după expirarea acestui termen, s-ar putea să nu mai puteți lua măsuri legale.

Concluzie: Criticile la adresa companiei pot constitui defăimare

Ca reprezentant al unei companii, când se postează pe internet insulte sau calomnii la adresa companiei, este necesară o reacție rapidă și adecvată. Criticile la adresa companiei pot prezenta riscuri semnificative de a deteriora reputația și credibilitatea acesteia, și pot de asemenea să constituie defăimare.

În special, calomniile care nu se bazează pe fapte sau care tratează în mod injust evaluarea socială a companiei pot fi subiectul unor măsuri legale. Există cazuri în trecut unde defăimarea unei companii a fost recunoscută ca defăimare în instanță.

Totuși, exprimarea adevărului sau critica de interes public pot fi excepții, așadar este esențial să evaluăm cu atenție situația. Ca răspuns, inițial se solicită eliminarea postării problematice și se încearcă identificarea autorului postării.

În același timp, este foarte recomandat să consultați un avocat. Avocații pot analiza situația dintr-un punct de vedere legal și pot propune cele mai adecvate strategii de răspuns. Dacă este necesar, pot lua în considerare și depunerea unei plângeri sau a unei acuzații la poliție.

De asemenea, în cazul postărilor defăimătoare făcute de angajații companiei, este necesar să se examineze aplicarea unei sancțiuni adecvate conform regulamentului intern de muncă. Cu toate acestea, în cazul aplicării unor sancțiuni disciplinare, cum ar fi concedierea, este esențial să se respecte legea și să se obțină sfatul unui avocat.

Pe lângă defăimare, există și posibilitatea de a încadra faptele ca sabotaj sau discreditare, așadar este prudent să se primească un sfat cuprinzător. Pentru a proteja reputația companiei și a răspunde adecvat, este recomandat să consultați un avocat specializat.

Ghidul măsurilor noastre de intervenție

Cabinetul de Avocatură Monolith este o firmă de avocatură cu o experiență vastă în IT, și în special în domeniul internetului și al legii. În ultimii ani, ignorarea informațiilor legate de daunele reputaționale sau defăimarea răspândite pe internet poate duce la prejudicii grave. Cabinetul nostru oferă soluții pentru gestionarea daunelor reputaționale și pentru contracararea situațiilor de criză online. Detalii suplimentare sunt furnizate în articolul de mai jos.

Domeniile de expertiză ale Cabinetului de Avocatură Monolith: Strategii de gestionare a daunelor reputaționale pentru companiile listate etc.[ja]