Este încălcarea legii privind afișarea premiilor dacă un YouTuber face publicitate ascunsă? Care este diferența față de cazurile corporative?

Pe YouTube, se postează zilnic videoclipuri din diverse genuri, iar printre acestea, credem că există persoane care au văzut videoclipuri în care YouTuberii prezintă produse sau aplicații. În videoclipurile de prezentare a produselor sau aplicațiilor, există cazuri în care YouTuberii le folosesc personal și le prezintă în videoclipuri pentru că le consideră bune, dar și cazuri în care le prezintă la cererea companiilor.

Problema aici este când YouTuberii, în schimbul unei contraprestații economice, primesc cereri de la companii să prezinte produse sau aplicații, dar ascund acest lucru și prezintă produsele sau aplicațiile în videoclipuri.

Această practică este cunoscută sub numele de “marketing stealth (denumit în continuare ‘stema’)”, dar este ‘stema’ ilegală? În acest articol, vom explica ce probleme legale există cu ‘stema’ YouTuberilor.

De asemenea, vom explica și despre așa-numitele “proiecte corporative”, care, spre deosebire de ‘stema’, implică prezentarea produselor sau aplicațiilor în mod transparent, la cererea companiilor.

Ce înseamnă “stema”?

“Stema” este o abreviere pentru “Stealth Marketing” (Marketing Subtil), care se referă la practica de a face publicitate fără ca consumatorii să-și dea seama că este o reclamă. Cuvântul “stealth” are sensuri precum “secret”, “discret” sau “ascuns”, iar termenul de “Stealth Marketing” provine din ideea de a ascunde faptul că este o reclamă sau o campanie de publicitate.

De asemenea, în combinație cu cuvântul “undercover”, care are sensuri similare cu “stealth”, se poate referi și la “Undercover Marketing” (Marketing Sub Acoperire).

În general, “stema” poate fi împărțită în două tipuri:

1. “Stema” de tip “impersonare”, în care o persoană care a primit o compensație economică de la o companie sau chiar compania însăși postează recenzii pe un site de recenzii, lăsând impresia că recenziile sunt postate de un terț imparțial.

2. “Stema” de tip “ascunderea beneficiilor”, în care o companie oferă beneficii economice unei terțe părți pentru a face publicitate sau promovare pentru un produs sau o aplicație, dar nu dezvăluie acest fapt.

În relația cu YouTuberii, “stema” în sensul punctului 2. este cea care cauzează probleme. Prin urmare, în continuare, vom explica “stema” având în vedere sensul punctului 2.

Articol de referință: Ștergerea articolelor de “Stealth Marketing” (Stema) ale altor companii[ja]

Problemele care apar atunci când un YouTuber face publicitate ascunsă

Când un YouTuber prezintă produse sau aplicații în videoclipurile sale, se poate ridica întrebarea dacă această prezentare nu este de fapt o formă de publicitate ascunsă. Cu toate acestea, există persoane care nu înțeleg neapărat ce probleme pot apărea dacă este vorba de publicitate ascunsă. Prin urmare, în continuare, vom explica problemele juridice care pot apărea din cauza publicității ascunse.

Probleme juridice – Relația cu Legea privind afișarea premiilor

În cazul în care un YouTuber publică un videoclip de promovare, relația cu Legea japoneză privind prevenirea afișării necorespunzătoare a premiilor și a descrierilor incorecte (denumită în continuare “Legea privind afișarea premiilor”) devine o problemă.

Ce este Legea privind afișarea premiilor (Legea japoneză privind afișarea premiilor)

Legea privind afișarea premiilor este o lege care reglementează strict afișarea falsă a calității, conținutului, prețului etc. al produselor și serviciilor, limitează suma maximă a premiilor pentru a preveni oferirea excesivă de premii și protejează mediul în care consumatorii pot alege produse și servicii mai bune în mod voluntar și rațional. Scopul acestei legi este de a proteja acest mediu.

Relația dintre problemele legate de Legea Japoneză a Prezentării Premiilor și Steama

În relația cu Steama, principalele probleme sunt legate de următoarele articole din Legea Japoneză a Prezentării Premiilor.

Reprezentarea eronată a calității superioare

Reprezentarea eronată a calității superioare este reglementată de articolul 5, alineatul 1 din Legea Japoneză a Prezentării Premiilor.

Reprezentarea care indică că produsul sau serviciul este semnificativ mai bun decât cel real, sau că este semnificativ mai bun decât produsele sau serviciile similare sau de același tip furnizate de alți operatori economici, într-un mod care atrage în mod incorect clienții și care poate împiedica alegerea autonomă și rațională a consumatorilor generali.

Articolul 5, alineatul 1 din Legea Japoneză a Prezentării Premiilor

Concret, reprezentarea eronată a calității superioare se referă la acțiunile de a face publicitate falsă că produsul sau serviciul este mai bun decât cel real, sau că este mai bun decât produsele sau serviciile vândute de concurenți, chiar dacă nu este cazul.

Reprezentarea eronată a avantajului

Reprezentarea eronată a avantajului este reglementată de articolul 5, alineatul 2 din Legea Japoneză a Prezentării Premiilor.

Reprezentarea care indică că prețul produsului sau serviciului sau alte condiții de tranzacționare sunt semnificativ mai avantajoase pentru partenerul de tranzacționare decât cele reale sau decât cele ale produselor sau serviciilor similare sau de același tip furnizate de alți operatori economici, într-un mod care atrage în mod incorect clienții și care poate împiedica alegerea autonomă și rațională a consumatorilor generali.

Articolul 5, alineatul 2 din Legea Japoneză a Prezentării Premiilor

Concret, reprezentarea eronată a avantajului se referă la acțiunile de a face publicitate falsă că condițiile de tranzacționare ale produsului sau serviciului sunt mai avantajoase decât cele reale, sau că sunt mai ieftine decât produsele sau serviciile vândute de concurenți, chiar dacă nu este cazul.

Care sunt cazurile în care promovarea realizată de un YouTuber poate încălca Legea Japoneză privind afișarea premiilor?

Deci, în ce situații promovarea realizată de un YouTuber poate încălca Legea Japoneză privind afișarea premiilor? Există persoane care cred că orice formă de promovare încalcă această lege, dar, de fapt, nu toate formele de promovare încalcă Legea Japoneză privind afișarea premiilor. Aceasta este încălcată doar atunci când promovarea se încadrează în acțiunile interzise de lege. Prin urmare, este important să reținem că nu orice formă de promovare încalcă această lege.

De asemenea, în videoclipurile de prezentare a produselor sau aplicațiilor realizate de YouTuberi, se face adesea referire la “calitatea, specificațiile și alte aspecte” ale produselor sau aplicațiilor. Prin urmare, vom pune accent pe relația cu afișarea eronată a calității superioare.

Pentru a fi considerată o afișare eronată a calității superioare care încalcă Legea Japoneză privind afișarea premiilor, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. (ⅰ) Produsele sau aplicațiile prezentate prin promovare sunt descrise ca fiind semnificativ superioare produselor sau aplicațiilor reale sau (ⅱ) sunt descrise ca fiind semnificativ mai avantajoase decât produsele sau aplicațiile oferite de concurenți, în mod contrar realității și
2. Prezentarea are potențialul de a atrage în mod incorect clienții și de a împiedica alegerea autonomă și rațională a consumatorilor generali.

Pe scurt, dacă postați pe YouTube un videoclip de prezentare a unui produs sau a unei aplicații care exagerează, s-ar putea să aveți probleme cu încălcarea Legii Japoneze privind afișarea premiilor.

În cazul promovării, există posibilitatea ca consumatorii să nu înțeleagă că videoclipul postat pe YouTube este o reclamă sau o publicitate, și să creadă că “YouTuberul a cumpărat acest produs personal și îl recomandă, deci trebuie să fie bun”. Acest lucru crește probabilitatea de a încălca Legea Japoneză privind afișarea premiilor prin afișarea eronată a calității superioare.

Pe de altă parte, în cazul proiectelor de afaceri pe care le vom prezenta mai târziu, consumatorii pot înțelege că YouTuberul primește o recompensă economică de la companie, deci pot înțelege că “acest videoclip este influențat de beneficiile economice primite de la companie”. Prin urmare, comparativ cu promovarea, probabilitatea de a cădea în eroarea de a afișa calitatea superioară este relativ mai mică, iar probabilitatea de a fi considerată o încălcare a Legii Japoneză privind afișarea premiilor prin afișarea eronată a calității superioare este mai mică.

Să presupunem, de exemplu, că un YouTuber face publicitate și promovează o aplicație de întâlniri pe care nu a folosit-o niciodată, la cererea unei companii. În plus, în videoclipul de prezentare a aplicației, spune lucruri de genul “Am putut să întâlnesc diferite persoane folosind acest site. Nu am putut să întâlnesc pe nimeni folosind alte aplicații, dar am putut să întâlnesc pe cineva folosind această aplicație”.

Dar, de fapt, dacă acea aplicație are doar utilizatori falși și nu poți întâlni pe nimeni, sau dacă poți întâlni mai mulți oameni folosind alte aplicații, atunci există posibilitatea de a încălca Legea Japoneză privind afișarea premiilor prin afișarea eronată a calității superioare.

Probleme de facto

De asemenea, chiar dacă presupunem că marketingul sub acoperire (Stealth Marketing – Stema) nu încalcă Legea Japoneză privind afișarea premiilor (Legea privind afișarea premiilor), există probleme de facto. Există o tendință generală de a vedea Stema ca ceva negativ.
Prin urmare, dacă se descoperă că este vorba de Stema, este posibil ca reputația YouTuber-ului care a postat videoclipul de prezentare să scadă. De asemenea, este posibil ca reputația companiei care a solicitat videoclipul de prezentare să scadă, iar persoanele care detestă Stema ar putea începe o campanie de boicot.

Astfel, Stema implică și riscuri de facto, deci este necesară o judecată prudentă atunci când se face Stema.

Articol de referință: Dacă este scris Stema / Auto-promovare, poate fi șters pentru defăimare?[ja]

Ce înseamnă cazurile corporative?

Cazurile corporative se referă la situația în care un YouTuber dezvăluie că primește o recompensă economică de la o companie și face prezentări de produse sau aplicații. Când vă uitați la videoclipurile unui YouTuber, s-ar putea să aveți ocazia să vedeți videoclipuri de prezentare în care este menționat explicit “oferit de compania ◯◯”, acest tip de prezentare este cunoscut ca un caz corporativ. De asemenea, poate fi numit și proiect de colaborare sau videoclip de colaborare. În cazul cazurilor corporative, este clar că YouTuber-ul postează videoclipuri de prezentare la cererea unei companii, astfel încât consumatorii pot gândi “Acesta este un caz corporativ, așa că mă voi uita la videoclip doar pentru referință”, reducând astfel probabilitatea de a fi considerat o afișare eronată de calitate superioară.

Rezumat

Așa cum am explicat mai sus, există probleme legale atunci când un YouTuber face publicitate mascată.

Datorită creșterii popularității YouTube în ultimii ani, relația dintre companii și YouTuberi s-a intensificat, iar publicitatea mascată poate avea loc în unele cazuri. Nu numai companiile care solicită YouTuberilor să prezinte produse sau aplicații în videoclipurile lor, dar și YouTuberii care postează aceste videoclipuri trebuie să aibă o cunoaștere precisă a publicității mascate.

În ceea ce privește publicitatea mascată, este necesară o cunoaștere juridică și o judecată profesională pentru a determina dacă aceasta încalcă Legea Japoneză a Prezentării Premiilor și a Etichetării. Prin urmare, dacă aveți îngrijorări cu privire la problema publicității mascate, vă recomandăm să consultați un avocat.

Dacă doriți să aflați mai multe despre conținutul acestui articol prin intermediul unui videoclip, vă rugăm să vizionați videoclipul de pe canalul nostru de YouTube.

https://www.youtube.com/watch?v=2eqPD9-HkP8[ja]