Generarea 'vocii' prin AI poate constitui o încălcare a drepturilor de autor? (#1 Ediția dezvoltare și învățare)
Odată cu dezvoltarea AI-ului generativ, a devenit posibil să învățăm și să generăm cu ușurință “vocea” unui cântăreț sau a unui actor de voce existent. În scena de afaceri, dezvoltarea de aplicații, crearea de jocuri și producția de animații permit acum ca AI-ul să învețe “vocea” și să genereze noi “voci”.
Învățarea “vocii” unui cântăreț sau actor de voce existent de către AI-ul generativ și crearea unei noi “voci” poate constitui o încălcare a drepturilor de autor sau alte acte ilegale sub legea japoneză.
De fapt, în prezent nu există o interpretare clară a acestor probleme. Ce drepturi legale are “vocea” și în ce circumstanțe poate deveni o problemă sub Legea Drepturilor de Autor din Japonia?
Aici, vom discuta această problemă în două părți, luând în considerare modele specifice de utilizare. În acest articol, care reprezintă prima parte, vom explica încălcările drepturilor care pot apărea în etapa de dezvoltare și învățare a AI-ului generativ. Problemele legale care apar în etapa de generare și utilizare sunt explicate în acest articol (Partea #2 Etapa de generare și utilizare)[ja]. Vă invităm să consultați ambele pentru o înțelegere completă.
Cele trei drepturi legale care înconjoară “vocea” umană sub legislația japoneză
Ce drepturi legale are “vocea” unei persoane? Pentru a aborda această problemă, trebuie să avem două perspective asupra “vocii”:
- Ce spune această voce,
- Cum sună această voce.
Prin urmare, prima perspectivă se referă la “conținutul” vocii, iar a doua la “sunetul” vocii.
De exemplu, dacă diferiți actori de voce interpretează replica “Bună dimineața”, conținutul primei perspective este același, dar sunetul celei de-a doua perspective diferă.
Având în vedere aceste perspective, sub legislația japoneză actuală, se pot identifica următoarele trei drepturi legale care pot apărea în legătură cu “vocea” unei persoane:
| ① Dreptul de autor | Poate apărea în legătură cu “conținutul” vocii |
| ② Drepturi conexe dreptului de autor (limitate la drepturile artiștilor interpreți) | Poate apărea în legătură cu “conținutul” și “sunetul” vocii |
| ③ Dreptul de publicitate | Poate apărea în legătură cu “sunetul” vocii |
Despre Drepturile de Autor Sub Legislația Japoneză
Drepturile de autor apar atunci când „conținutul” unei voci constituie o operă protejată de dreptul de autor.
De exemplu, când se face o lectură a unei romane celebre, vocea care o citește poate genera drepturi de autor. Totuși, este important de reținut că, în astfel de cazuri, titularul drepturilor de autor este autorul romanului, nu persoana care citește vocea. Astfel, dacă se creează un sunet sintetizat care citește conținutul unei romane celebre folosind inteligența artificială, această acțiune poate încălca drepturile de autor ale autorului romanului.
Pe de altă parte, când conținutul vocii reprezintă conversații obișnuite ale oamenilor de zi cu zi, acea voce nu va genera drepturi de autor. Motivul este că conversațiile obișnuite de zi cu zi nu constituie opere protejate de dreptul de autor și, prin urmare, nu sunt subiectul protecției legii drepturilor de autor.
Despre Drepturile Conexe Dreptului de Autor în Japonia
Drepturile conexe dreptului de autor (limitate la drepturile artiștilor interpreți) pot apărea în cazurile în care conținutul vocii constituie o operă de autor, cum ar fi atunci când vocea este însoțită de o formă de recitare.
Așa cum am menționat și în secțiunea anterioară despre dreptul de autor, în astfel de cazuri, vocea care realizează recitarea este considerată o “interpretare”, ceea ce poate genera drepturi conexe pentru recitator. Spre deosebire de cazul dreptului de autor menționat anterior, este important să reținem că titularul drepturilor conexe nu este autorul operei literare, ci recitatorul care efectuează efectiv recitarea.
Despre Dreptul de Publicitate sub Legislația Japoneză
Dreptul de publicitate este recunoscut ca “dreptul de a utiliza în mod exclusiv puterea de atracție a clienților pe care o deține numele unei persoane, portretul etc.”, conform principiilor jurisprudenței (Hotărârea Curții Supreme H24 (2012).2.2). Acest drept a fost stabilit prin decizii judecătorești.
| ▶︎Hotărârea Curții Supreme H24 (2012).2.2 (Cazul Pink Lady) ■Conținutul hotărârii ①Utilizarea numelui, portretului etc., ca obiecte independente de apreciere în produse etc., ②Atașarea numelui, portretului etc., la produse etc., cu scopul de a diferenția aceste produse, ③Utilizarea numelui, portretului etc., în publicitatea produselor etc., cu scopul exclusiv de a exploata puterea de atracție a clienților pe care o dețin acestea, constituie o încălcare a dreptului de publicitate și este ilegală conform legii delictelor ■Explicații ale examinatorului (Comentarii ale deciziilor Curții Supreme – Secțiunea civilă, anul 2012 (partea superioară) pag. 18) Termenul “portret etc.” menționat în cele trei tipuri de încălcare din această hotărâre se referă la informații care identifică persoana, incluzând, de exemplu, semnătura, numele scris, vocea, pseudonimul, numele de scenă etc. |
Conform cazului Pink Lady, există posibilitatea ca dreptul de publicitate să se aplice și vocii. Dacă se poate stabili că vocea aparține unei persoane cu putere de atracție a clienților, cum ar fi un actor de voce real, un actor sau un cântăreț, atunci dreptul de publicitate se naște, indiferent de “conținut”. În plus, dacă vocea este utilizată în oricare dintre cele trei moduri de încălcare stabilite în cazul Pink Lady, aceasta constituie o încălcare a dreptului de publicitate.
Trei modele de utilizare în faza de dezvoltare și învățare
Chiar dacă spunem simplu “generarea vocii cu ajutorul AI-ului creativ”, trebuie să împărțim acest proces în două etape:
- Faza de dezvoltare și învățare
- Faza de generare și utilizare
Prima etapă este realizată de dezvoltatorii AI, iar a doua de utilizatorii AI.
Când vizualizăm aceste etape, schema este următoarea:
În faza de dezvoltare și învățare, se colectează și se acumulează datele originale ale vocii umane ca date de învățare pentru dezvoltarea AI, creând seturi de date pentru învățare. Apoi, aceste seturi de date sunt introduse în AI pentru a efectua învățarea automată și a crea un model instruit. Pe de altă parte, în faza de generare și utilizare, datele originale sunt introduse în AI-ul creativ care a finalizat învățarea automată pentru a genera și utiliza produsele AI.
Ca modele de utilizare în faza de dezvoltare și învățare, putem anticipa următoarele trei modele:
- Modelul 1: Colectarea, acumularea, prelucrarea și utilizarea datelor vocale umane ca date de învățare pentru dezvoltarea AI
- Modelul 2: Vânzarea sau publicarea seturilor de date de învățare utilizate în dezvoltarea AI
- Modelul 3: Vânzarea sau publicarea AI-ului creativ în sine
Mai jos, vom explica pe scurt ce tipuri de încălcări ale drepturilor pot apărea în fiecare dintre aceste modele de utilizare.
Modelul 1: Colectarea, acumularea, prelucrarea și utilizarea datelor vocale umane ca date de învățare pentru dezvoltarea AI
Vom explica mai întâi despre posibilele încălcări ale drepturilor care pot apărea în etapa de colectare, acumulare, prelucrare și utilizare a datelor vocale umane pentru instruirea AI.
Relația cu drepturile de autor
Activitățile de utilizare din Modelul 1, mai exact, actul de a dezvolta însuși AI-ul generativ, se încadrează în “analiza informațiilor” conform articolului 30-4 alineatul (2) din Legea Drepturilor de Autor (denumirea legii este omisă), astfel încât utilizarea operelor necesare pentru acesta nu constituie în principiu o încălcare a drepturilor de autor (articolul 30-4).
Totuși, există o excepție importantă. Aceasta este că, atunci când se creează un set de date de învățare și scopul este de a genera produse AI care au caracteristicile esențiale ale expresiei datelor originale (scopul de exprimare), articolul 30-4 nu se aplică și acțiunea devine ilegală.
Adică, dacă se utilizează datele vocale ale altor actori de voce pentru a reproduce sau a omagia vocea caracteristică a unui anumit actor de voce, existența unui scop de exprimare poate face ca utilizarea respectivă să constituie o posibilă încălcare a drepturilor de autor.
Relația cu drepturile conexe dreptului de autor
În ceea ce privește drepturile conexe dreptului de autor, articolul 102 aplică în mod corespunzător prevederile articolului 30-4 referitoare la drepturile de autor, astfel încât chiar și executarea unor performanțe pentru dezvoltarea AI-ului generativ nu constituie în principiu o încălcare a drepturilor conexe.
Relația cu dreptul la publicitate
Relația cu dreptul la publicitate devine problematică în scenariul în care se preconizează dezvoltarea unui AI generativ cu scopul de a produce “vocea” unei anumite persoane celebre cu putere de atracție a clienților.
Pentru a determina dacă există o încălcare a dreptului la publicitate, cele trei tipuri de încălcări din cazul Pink Lady pot fi de referință.
În primul rând, actul de a dezvolta un AI generativ cu scopul de a produce “vocea” unei anumite persoane celebre nu se încadrează în cele trei tipuri de încălcări din cazul Pink Lady. Cu toate acestea, dacă acțiunea respectivă “are ca scop exclusiv utilizarea puterii de atracție a clienților pe care o au numele, portretul etc.”, atunci poate constitui o încălcare a dreptului la publicitate și, prin urmare, un act ilicit.
Pentru ca utilizarea puterii de atracție a clienților să aibă loc, este necesar ca, în etapa de dezvoltare a AI-ului generativ, în special în timpul creării setului de date de învățare, terții să perceapă că vocea aparține persoanei celebre respective. Dacă terții, care sunt clienții, nu percep acest lucru, atunci atragerea clienților nu poate avea loc. Cu toate acestea, în mod normal, nu există loc pentru intervenția terților în etapa de dezvoltare a AI-ului generativ.
Prin urmare, se poate spune că există foarte puține șanse ca utilizarea respectivă să constituie o încălcare a dreptului la publicitate.
Modelul 2: Vânzarea și Publicarea Seturilor de Date pentru Învățarea Automată (AI) în Japonia
Aici vom explica posibilele încălcări ale drepturilor care pot apărea în etapa de vânzare și publicare a seturilor de date pentru învățarea automată (AI).
Relația cu Drepturile de Autor
În cazul în care seturile de date pentru învățare conțin date originale în forma lor pură sau ușor prelucrate, actul de vânzare sau publicare a seturilor de date poate constitui o încălcare a dreptului de transfer (Articolul 26-2) sau a dreptului de transmitere publică (Articolul 23) al operei originale sau al operei derivate (Articolul 28). Prin urmare, efectuarea acestor acțiuni fără consimțământul deținătorului drepturilor de autor va constitui o încălcare a drepturilor de autor.
Totuși, similar cu cele menționate mai sus, Articolul 30-4 prevede că, “în cazul utilizării pentru analiza informațiilor”, este permisă utilizarea “în limitele necesare recunoscute, indiferent de metoda utilizată”. Astfel, în măsura în care este considerat necesar, transferul sau publicarea în scopul dezvoltării AI generative nu va constitui o încălcare a drepturilor de autor.
Relația cu Drepturile Conexe Dreptului de Autor
Similar cu cele de mai sus, datorită aplicării prin analogie a Articolului 30-4 la dispozițiile privind drepturile de autor, conform Articolului 102, vânzarea sau publicarea seturilor de date pentru învățarea automată în scopul dezvoltării AI generative nu va constitui, în principiu, o încălcare a drepturilor conexe dreptului de autor.
Relația cu Dreptul la Publicitate
Unele seturi de date pentru învățare conțin voci ale unor persoane celebre, salvate într-un format care permite redarea lor directă. Cu toate acestea, seturile de date pentru învățare sunt de obicei utilizate doar pentru dezvoltarea AI generative și nu se încadrează în utilizarea “numelor sau portretelor ca obiecte independente de apreciere artistică”, așa cum a fost stabilit în decizia finală a cazului Pink Lady. Prin urmare, se poate spune că există foarte puține posibilități ca această utilizare să constituie o încălcare a dreptului la publicitate.
Modelul 3: Vânzarea și Publicarea Inteligenței Artificiale Generate
Aici vom explica despre încălcările de drepturi care pot apărea în etapa de vânzare sau publicare a modelului de inteligență artificială antrenat în sine.
Relația cu Drepturile de Autor
În cazul inteligenței artificiale generate, spre deosebire de seturile de date utilizate pentru învățare, nu putem presupune că în modelul antrenat rămân părți care să aibă creativitatea datelor originale (operele de autor). Prin urmare, inteligența artificială generată în sine, adică modelul antrenat, nu poate fi considerată o operă derivată a datelor originale și, astfel, publicarea sau vânzarea acestora nu constituie o încălcare a drepturilor de autor.
Relația cu Drepturile Conexe Dreptului de Autor
Similar cu cele menționate anterior, deoarece nu putem presupune că în modelul antrenat rămân părți care să aibă creativitatea datelor originale, vânzarea sau publicarea inteligenței artificiale generate în sine nu încalcă drepturile conexe dreptului de autor.
Relația cu Dreptul la Publicitate
Chiar și în cazul unei inteligențe artificiale care poate genera liber și cu precizie vocea unei anumite persoane celebre, este evident că nu se încadrează în cele trei tipuri de încălcări stabilite de decizia finală în cazul Pink Lady. Cu toate acestea, este obișnuit ca astfel de inteligențe artificiale să atragă clienți valorificând capacitatea de a genera liber și cu precizie vocea unei anumite persoane celebre, iar clienții, de obicei, achiziționează aceste inteligențe artificiale tocmai pentru că pot genera vocea respectivă. Prin urmare, vânzarea unei astfel de inteligențe artificiale ar putea fi considerată o încălcare a dreptului la publicitate, ca o acțiune similară celor trei tipuri de încălcări.
Concluzie: Consultați un specialist în legătură cu relația dintre AI generativ și drepturile de autor
Până acum, am explicat drepturile legale asociate cu vocea umană și acțiunile care pot deveni problematice atunci când se utilizează acestea, bazându-ne pe exemple concrete.
Este esențial să înțelegem că drepturile legale asupra vocii umane trebuie considerate separat în ceea ce privește “conținutul” și “sunetul”, și că este important să luăm în considerare drepturile de autor, drepturile conexe și drepturile de publicitate. Până acum, am oferit explicații concentrându-ne pe etapa de dezvoltare și învățare ca prima parte, dar în continuare, în partea a doua, vom explica etapa de generare și utilizare.
Articolul asociat: Infringementul drepturilor de autor prin generarea vocii cu AI? (Partea a 2-a: Etapa de generare și utilizare)[ja]
Ghidul măsurilor noastre de intervenție
Cabinetul de Avocatură Monolith este o firmă de avocatură cu experiență bogată în IT, în special în domeniul internetului și al legii. În ultimii ani, inteligența artificială generativă și drepturile de proprietate intelectuală legate de drepturile de autor au atras o atenție sporită, iar necesitatea verificărilor legale este în continuă creștere. Cabinetul nostru oferă soluții legate de proprietatea intelectuală. Detalii suplimentare sunt furnizate în articolul de mai jos.
Domeniile de practică ale Cabinetului de Avocatură Monolith: Servicii juridice IT și de proprietate intelectuală pentru diverse companii[ja]
Category: IT
