MONOLITH LAW OFFICE+81-3-6262-3248Zilele săptămânii 10:00-18:00 JST[English Only]

MONOLITH LAW MAGAZINE

Internet

Responsabilitatea legală în cazul utilizării imaginilor care nu sunt materiale gratuite, crezând că sunt materiale gratuite

Internet

Responsabilitatea legală în cazul utilizării imaginilor care nu sunt materiale gratuite, crezând că sunt materiale gratuite

Cred că uneori utilizați materiale gratuite, cum ar fi butoane sau pictograme, pentru site-urile web pe care le creați în cadrul companiei dumneavoastră. În acest caz, s-ar putea să căutați imagini folosind motoare de căutare, de exemplu, căutând “material gratuit imagine” sau “drepturi de autor gratuite imagine”.

Însă, este de fapt un comportament riscant să presupuneți că o imagine afișată de un motor de căutare este un material gratuit și să o utilizați pentru butoane sau pictograme. Motivul este că imaginile afișate de motoarele de căutare nu sunt neapărat materiale gratuite, iar unele dintre ele ar putea necesita permisiunea pentru a fi utilizate. De asemenea, există cazuri în care imagini care nu sunt de fapt materiale gratuite pot fi introduse pe site-uri care prezintă materiale gratuite. Prin urmare, în acest articol, vom explica responsabilitatea legală în cazul în care utilizați imagini care nu sunt de fapt materiale gratuite, crezând că sunt materiale gratuite.

https://monolith.law/corporate/points-of-using-free-materials[ja]

https://monolith.law/corporate/quote-text-and-images-without-infringing-copyright[ja]

Răspunderea juridică posibilă în cazul utilizării imaginilor și alte materiale pe care le credeți gratuite

Explicăm cazurile de judecată în care s-a utilizat material care nu era gratuit, deși se credea că este gratuit.

Dacă utilizați imagini sau alte materiale pe care le credeți gratuite, dar care nu sunt, este posibil să încălcați drepturile de autor și să primiți următoarele cereri de la titularul drepturilor:

  1. Răspunderea pentru daunele bazate pe acte ilicite (Articolul 709 al Codului Civil Japonez)
  2. Cereri de încetare a încălcării etc. (Articolul 112 al Legii Japoneze a Drepturilor de Autor)

Răspunderea pentru daune bazată pe acte ilicite①

Articolul 709 din Codul Civil Japonez prevede că “Oricine încalcă drepturile sau interesele protejate de lege ale altcuiva, intenționat sau din neglijență, este responsabil pentru daunele cauzate de aceasta”. Dacă utilizați o imagine sau alt material care nu este gratuit, deși credeți că este gratuit, se poate spune că ați “încălcat” drepturile de autor ale “altcuiva”. În plus, deși în mod normal ați putea primi o taxă de licență, nu puteți primi o taxă de licență dacă lucrarea este utilizată fără permisiune, deci se poate spune că ați suferit “daune”. De asemenea, în ceea ce privește daunele cauzate de încălcarea drepturilor de autor, calculul acestora este dificil, astfel încât articolul 114 din Legea japoneză a drepturilor de autor prevede aspecte legate de calculul daunelor.

Însă, dacă vă aflați în poziția unei persoane care a folosit o imagine sau alt material care nu este gratuit, deși credeți că este gratuit, ați dori să susțineți că “Am crezut că este material gratuit, deci nu am avut intenții sau neglijență”. De fapt, există un caz similar de judecată (Hotărârea Tribunalului Districtual Tokyo din 15 aprilie al anului 27 al erei Heisei (2015), cazul nr. (Wa) 24391 din anul 26 al erei Heisei (2014)), în care o persoană care a folosit o imagine sau alt material care nu este gratuit, deși credea că este gratuit, a fost obligată să plătească daune de aproximativ 200.000 de yeni.

Rezumatul cazului

Acest caz implică faptul că inculpatul a postat o fotografie pe site-ul său web între 5 iulie al anului 25 al erei Heisei (2013) și 15 ianuarie al anului 26 al erei Heisei (2014), iar reclamanții, care susțin că sunt titularii drepturilor de autor, titularii drepturilor de utilizare exclusivă sau autorii fotografiei în cauză, au solicitat daune pe baza unui act ilicit și, în mod selectiv, au solicitat restituirea unui câștig nerezonabil.

Argumentele inculpatului

În fața cererii reclamanților, inculpatul a făcut următoarele argumente:

  • Când a creat site-ul web al inculpatului, un angajat al inculpatului a postat fotografia, dar se pare că a fost în eroare crezând că este “material gratuit”
  • Nu își amintește cum a obținut datele, dar nu a colectat fotografii copiind imaginile miniaturale care apar ca rezultat al căutării de imagini pe Yahoo sau Google
  • În fotografie nu există informații care să indice că este o lucrare a reclamanților, și nu există nicio recunoaștere că este o lucrare a reclamanților, deci neglijența nu poate fi recunoscută
  • În general, nu este interzis să folosești materiale gratuite, și dacă primești un avertisment că este o încălcare a drepturilor de autor, ai obligația de a șterge fotografia, și inculpatul a respectat acest lucru, ștergând rapid fotografiile în cauză de pe site-ul web al inculpatului după ce a fost avertizat de reclamanți

În alte cuvinte, inculpatul a susținut că nu poate fi recunoscută neglijența, deoarece a obținut fotografia ca material gratuit prin metode adecvate și nu se poate ști a cui este lucrarea din fotografie.

Judecata instanței

În fața argumentelor inculpatului, Tribunalul Districtual Tokyo a decis după cum urmează, recunoscând obligația inculpatului de a plăti aproximativ 200.000 de yeni.

Inculpatul susține că, atunci când obține fotografii de pe site-uri gratuite, dacă trebuie să cerceteze relațiile de drepturi pentru lucrările fără informații de identificare, libertatea de exprimare (articolul 21 din Constituție) ar fi prejudiciată, și că ar fi suficient să primească un avertisment și să șteargă fotografia.

Însă, chiar dacă presupunem că E (angajatul inculpatului) a obținut fotografia în cauză de pe un site gratuit, este evident că ar trebui să se abțină de la utilizarea lucrărilor a căror informație de identificare sau relații de drepturi sunt necunoscute, deoarece există posibilitatea de a încălca drepturile de autor etc., și nu există niciun motiv pentru care responsabilitatea ar trebui imediat eliberată doar pentru că a primit un avertisment și a șters fotografia. Argumentele inculpatului, bazate pe propriile sale opinii, nu pot fi acceptate.

În alte cuvinte, chiar dacă ați obținut o fotografie de pe un site gratuit, dacă utilizați o fotografie a cărei sursă este necunoscută, puteți prevedea că veți încălca drepturile de autor etc., deci nu puteți evita responsabilitatea. Chiar dacă folosiți o imagine sau alt material care nu este gratuit, deși credeți că este gratuit, chiar dacă susțineți că “Am crezut că este material gratuit”, este posibil să vi se recunoască obligația de a plăti daune, deci trebuie să fiți atenți.

Însă, chiar dacă folosiți o imagine sau alt material care nu este gratuit, deși credeți că este gratuit, dacă se recunoaște că există circumstanțe speciale în care nu se poate recunoaște intenția sau neglijența, este posibil, teoretic, să se nege obligația de a plăti daune.

Cerere de încetare a încălcărilor etc. ②

Cererea de încetare a încălcărilor se referă la oprirea însăși a încălcării drepturilor, cum ar fi drepturile de autor.

Articolul 112 din Legea Drepturilor de Autor din Japonia prevede următoarele cereri:

  • Cerere de încetare a încălcării împotriva celor care comit încălcarea (Articolul 112, alineatul (1) din Legea Drepturilor de Autor japoneză)
  • Cerere de prevenire a încălcării împotriva celor care comit încălcarea (Articolul 112, alineatul (1) din Legea Drepturilor de Autor japoneză)
  • Cerere pentru măsuri necesare pentru încetarea sau prevenirea încălcării, cum ar fi distrugerea obiectelor care au constituit actul de încălcare, obiectele create prin actul de încălcare sau mașinile sau instrumentele utilizate exclusiv pentru actul de încălcare (Articolul 112, alineatul (2) din Legea Drepturilor de Autor japoneză, această cerere poate fi făcută numai împreună cu una dintre cererile de mai sus.)

În timp ce cererea ① este pentru compensarea daunelor suferite de persoana a cărei drepturi de autor etc. au fost încălcate, cererea ② este pentru a opri însăși încălcarea drepturilor de autor etc. Există diferențe în conținutul cererilor ① și ②.

Diferența dintre ① și ②: Necesitatea intenției sau neglijenței

Teoretic, putem distinge între ① și ② din perspectiva necesității intenției sau neglijenței. După cum am menționat anterior, pentru ca cererea ① să fie acceptată, era necesară “intenția sau neglijența”.

Pe de altă parte, pentru cererea ②, nu este necesar ca infractorul să aibă intenție sau neglijență în legătură cu încălcarea. Astfel, este posibil să distingem între cererea ① și cererea ② din perspectiva necesității intenției sau neglijenței.

Rezumat

Am explicat mai sus despre responsabilitatea legală în cazul utilizării imaginilor care nu sunt materiale gratuite, deși se crede că sunt. Dacă utilizați imagini care nu sunt materiale gratuite pentru butoane sau pictograme, crezând că sunt, puteți fi tras la răspundere legală, chiar dacă nu știați că nu sunt materiale gratuite. Prin urmare, dacă utilizați imagini furnizate de alții pentru butoane sau pictograme, este probabil mai bine să nu le utilizați dacă vă gândiți că sunt probabil materiale gratuite, dar nu aveți certitudine. Când utilizați imagini furnizate de alții pentru butoane sau pictograme, asigurați-vă că le utilizați numai atunci când puteți spune cu certitudine că sunt materiale gratuite.

Managing Attorney: Toki Kawase

The Editor in Chief: Managing Attorney: Toki Kawase

An expert in IT-related legal affairs in Japan who established MONOLITH LAW OFFICE and serves as its managing attorney. Formerly an IT engineer, he has been involved in the management of IT companies. Served as legal counsel to more than 100 companies, ranging from top-tier organizations to seed-stage Startups.

?napoi la ?nceput