MONOLITH LAW OFFICE+81-3-6262-3248Zilele săptămânii 10:00-18:00 JST[English Only]

MONOLITH LAW MAGAZINE

Internet

Care sunt standardele pentru plagiatul lucrărilor? Explicarea cazurilor juridice

Internet

Care sunt standardele pentru plagiatul lucrărilor? Explicarea cazurilor juridice

Este un lucru de la sine înțeles, dar nu este permis să prezentați ca fiind propriile dvs. texte, lucrări care sunt doar copii și inserări ale textelor altora sau care conțin multe astfel de părți, atunci când publicați cărți sau faceți declarații pe internet. Dacă nu îndepliniți cerințele adecvate pentru “citat”, acest lucru este considerat “plagiat” și este văzut ca o infracțiune gravă.

Deci, cum se determină dacă o teză este sau nu plagiat?

Aici, vom explica cazurile în care “plagiatul” unei teze a fost contestat în instanță și a fost recunoscut ca plagiat.

Cazuri în care s-a recunoscut plagiatul

Plângătorul, care ocupa poziția de profesor asociat la Facultatea de Științe Academice a Universității A, a susținut că demiterea disciplinară efectuată de universitate împotriva sa, pe motiv de plagiat și altele, nu are un motiv rațional obiectiv și nu este recunoscută ca fiind adecvată conform normelor sociale. Prin urmare, a existat un caz în care a solicitat confirmarea că se află într-o poziție în care are drepturi contractuale de muncă și a solicitat plata salariilor neplătite.

Contextul cazului

Reclamantul a încheiat un contract de muncă cu universitatea a, administrată de inculpat, pe 1 aprilie 2000, devenind lector titular la facultatea c a universității a. Pe 1 aprilie 2002, a devenit profesor asociat la aceeași facultate, iar ulterior a devenit profesor asociat la institutul academic în cauză. Domeniul său de specializare este managementul, cu o concentrare pe strategia de management. În 2001, reclamantul a publicat un articol în limba engleză intitulat “○○” (denumit în continuare Articolul A) în revista academică “u”, publicată de facultatea c a universității a. În momentul promovării sale la poziția de profesor asociat pe 1 aprilie 2002, a prezentat Articolul A ca teză pentru promovare. În plus, Articolul A a fost raportat ca realizare de cercetare pentru un proiect de cercetare eligibil pentru subvenții pentru cercetare științifică din Japonia (denumite “subvenții pentru cercetare”) pentru anii fiscali 2001 sau 2002, iar acest raport a fost, de asemenea, publicat în baza de date a subvențiilor pentru cercetare.

În plus, în 2003, reclamantul a publicat un alt articol în limba engleză intitulat “△△” (denumit în continuare Articolul B) în revista “u”.

Contextul demiterii disciplinare

Profesorul D de la Facultatea de Științe Academice a Universității a, a informat reclamantul la mijlocul lunii aprilie 2014 că a primit o observație din exterior care sugera că conținutul tezei A este similar cu alte lucrări. Mai mult, în jurul mijlocului lunii mai aceluiași an, a informat profesorul E, care este decanul Facultății de Științe Academice și șeful Departamentului c, și profesorul F, care este responsabilul principal pentru afacerile academice ale Departamentului c, că teza A este foarte similară cu teza de doctorat “□□” (denumită în continuare “Teza de referință A1”) scrisă în 1998 de cercetătorul american G și că se suspectează plagiat. De asemenea, a menționat că este foarte similară cu lucrarea “◎◎” (denumită în continuare “Teza de referință A2”) pe care același G a publicat-o într-o revistă în anul 2000 și că se zvonește de câțiva ani printre studenții de la școala de studii superioare că reclamantul ar fi putut să le fi plagiat.

În urma acestui fapt, profesorul F a început să cerceteze similaritățile dintre teza A și tezele de referință A1 și A2 folosind un motor de căutare pentru materiale academice, dar, întâmplător, a început să suspecteze că teza B, scrisă de reclamant, ar putea fi similară cu lucrarea în limba engleză “●●” (denumită în continuare “Teza de referință B”) pe care H și alții (denumiți în continuare “H și alții”) au publicat-o într-o revistă în 1999.

Comitetul de investigație format în urma acestui fapt a raportat la 3 septembrie 2014 că fiecare dintre tezele în cauză se presupune că au fost create pe baza unor manuscrise nepublicate pe care reclamantul le-a obținut la conferințe de cercetare în timp ce era student la o universitate din Statele Unite. Mai precis, se presupune că teza A a fost creată pe baza unui manuscris nepublicat (denumit în continuare “Teza originală A”) pe care G l-a prezentat la o conferință de cercetare în 1997, iar teza B a fost creată pe baza unui manuscris (denumit în continuare “Teza originală B”) pe care H și alții l-au prezentat la o conferință de cercetare în jurul anului 1997. Raportul a concluzionat că fiecare dintre tezele scrise și publicate de autori originali pe baza fiecărei teze originale (tezele de referință) și fiecare dintre tezele scrise de reclamant sunt aproape identice, că reclamantul a comis același act de două ori și că, având în vedere că tezele nepublicate care sunt greu de văzut de alții au fost utilizate, se consideră că actul reclamantului legat de suspiciunea de plagiat a tezelor este un act de plagiat intenționat.

La 9 septembrie aceluiași an, Comitetul de anchetă, care a fost înființat în cadrul Consiliului Profesorilor Temporari ai Facultății de Științe Academice, a raportat decanului Facultății de Științe Academice, profesorul E, că la 13 octombrie a decis că actul reclamantului constituie un plagiat al tezei originale. De asemenea, a luat în considerare faptul că reclamantul a repetat de două ori actul de plagiat al tezei originale, că a raportat și publicat teza creată în mod necorespunzător prin plagiat ca rezultat al cercetării finanțate de granturi științifice, că a utilizat această teză ca teză de promovare atunci când a fost promovat la rangul de profesor asociat și că nu au fost luate încă măsuri pentru a retrage și a remedia aceste nereguli de cercetare, și a raportat că este adecvat să se decidă demiterea disciplinară. Ulterior, la 21 noiembrie, a fost decisă demiterea disciplinară prin hotărârea Consiliului de Administrație și aceasta a fost notificată reclamantului în aceeași zi.

Afirmarea reclamantului

Reclamantul a susținut că această destituire disciplinară este injustă și invalidă, a solicitat confirmarea că se află într-o poziție în care are drepturi contractuale de muncă și a cerut plata salariilor neplătite, inițiind un proces.

Reclamantul a susținut că nu a plagiat intenționat lucrarea originală A din următoarele motive. Articolul A este un așa-numit “articol de perspectivă (review article)” scris cu scopul de a prezenta rezultatele cercetărilor anterioare în domeniul economiei costurilor de tranzacție, bazându-se pe un manuscris nepublicat (lucrarea originală A) distribuit la un seminar de cercetare la care a participat reclamantul în timpul studiilor sale postuniversitare la Universitatea H. Este evident că reclamantul nu a avut intenția de a plagia lucrarea originală A, deoarece a citat lucrarea originală A în articolul A. De asemenea, reclamantul a avut o contribuție semnificativă la scrierea articolului A, cum ar fi citarea lucrărilor pe care le-a scris anterior.

De asemenea, un review (perspectivă) este un proces de cercetare în care se prezintă și se rezumă cercetările anterioare pe o anumită temă de cercetare pentru a clarifica poziția propriei cercetări. Majoritatea lucrărilor academice au o secțiune scurtă de review în introducere. Este posibil să se prezinte un review ca un articol separat, un articol de perspectivă. Cu toate acestea, trebuie să fie clar că este o citare a cercetărilor anterioare și, deoarece este o prezentare a cercetărilor anterioare, lista de referințe este deosebit de importantă. Cu toate acestea, articolul A nu avea o listă de referințe.

În ceea ce privește articolul B, reclamantul a susținut că nu a avut intenția de a plagia lucrarea originală B. Acesta a fost scris pe baza colectării și analizei independente a datelor despre eșantionul prezentat în lucrarea originală B, care a fost distribuită ca rezumat la un seminar de cercetare intern la Universitatea H în timpul studiilor postuniversitare ale reclamantului. Este evident că reclamantul nu a avut intenția de a plagia lucrarea originală B, deoarece a dezvoltat și extins cercetarea pe baza articolului B. Cu toate acestea, datele pe care reclamantul le-a colectat și analizat independent în timpul scrierii articolului B au fost pierdute din cauza deteriorării hard disk-ului computerului și nu au putut fi prezentate Comitetului de Investigare.

În plus, reclamantul a susținut că această destituire disciplinară, care a avut loc la 11 ani, respectiv 13 ani, după publicarea articolelor respective, nu ar trebui permisă, chiar dacă nu există o prevedere privind termenul de denunțare. Din perspectiva asigurării posibilității de a contrazice în cazul în care se semnalează nereguli în activitatea de cercetare, nu ar trebui permisă o investigație sau o sancțiune disciplinară după o perioadă lungă de timp de la acțiunea respectivă. De fapt, datele pe care reclamantul le-a colectat și analizat în timpul scrierii articolului B au fost pierdute din cauza deteriorării hard disk-ului computerului.

Decizia instanței

În proces, examinarea similarității articolelor a fost realizată astfel: dacă toată o linie coincide sau este considerată a fi în esență identică, este tratată ca o linie care se potrivește; dacă mai mult de jumătate din numărul de cuvinte dintr-o linie se potrivește, este tratată ca 0,5 linii care se potrivesc; în alte cazuri, se consideră că nu există potrivire.

Ca rezultat, în ceea ce privește articolul A, instanța a constatat că 70,2% din numărul de linii din textul principal se potrivesc aproape cu articolul de referință A1, iar cele trei tabele și diagrame inserate se potrivesc de asemenea aproape. Instanța a recunoscut că articolul A este o reproducere a articolului de referință A1. Nu există nicio mențiune care să indice că articolul A este un articol destinat prezentării articolului original A, nici o mențiune care să declare că articolul A este un articol care prezintă articolul original A (cunoscut sub numele de “articol de perspectivă”, conform afirmațiilor reclamantului). Mai degrabă, există mențiuni care sugerează că discuțiile din articolul A sunt rezultatele cercetării autorului, adică reclamantul. Prin urmare, instanța a recunoscut că articolul A a fost scris de reclamant prin plagierea intenționată a articolului original A.

În ceea ce privește articolul B, instanța a constatat, de asemenea, că 87,9% din numărul de linii din textul principal se potrivesc aproape cu articolul de referință B, iar cele cinci tabele și diagrame inserate se potrivesc perfect. Instanța a recunoscut că articolul B este o reproducere a articolului de referință B. Nu există nicio citare a articolului original B. Prin urmare, instanța a recunoscut că articolul B a fost scris de reclamant prin plagierea intenționată a articolului original B.

Pe baza acestor constatări, instanța a decis:

Universitatea, ca centru academic, are scopul de a oferi cunoștințe largi și de a cerceta și a preda arte și științe specializate în profunzime, dezvoltând abilități intelectuale, morale și aplicative (Articolul 83, paragraful 1, Legea Educației Școlare Japoneze). În lumina responsabilității sale de a contribui la dezvoltarea societății prin furnizarea rezultatelor cercetării sale educaționale pentru a realiza acest scop (paragraful 2 al aceluiași articol), cercetătorii afiliați universității ar trebui să fie solicitați să mențină o etică mai înaltă.

Actul de plagiere a articolului în cauză comis de reclamant, care calcă în picioare rezultatele cercetării altora și falsifică realizările sale de cercetare, este un act care se încadrează în atitudinea de bază a unui cercetător și ridică îndoieli asupra calităților sale ca cercetător. Faptul că un astfel de act a fost repetat de două ori în doar trei ani și că ambele acte au fost bazate pe rezumate nepublicate distribuite la conferințe de cercetare unde este dificil de detectat frauda, arată că acestea sunt deosebit de grave.

Decizia Curții Districtuale Tokyo, 16 ianuarie 2018 (Anul 2018 al calendarului gregorian)

Și a respins toate cererile reclamantului.

În ceea ce privește afirmația reclamantului că “nu este permis să se efectueze investigații sau sancțiuni disciplinare mult timp după actul respectiv”, instanța a recunoscut că, în cazul în care a trecut mult timp de la cercetarea necorespunzătoare, ar trebui să se acorde o atenție deosebită sancțiunilor disciplinare din perspectiva apărării cercetătorului în cauză. Cu toate acestea, în cazul cercetării necorespunzătoare, există o varietate de forme, inclusiv falsificarea și modificarea datelor considerate rezultate de cercetare și plagiatul, iar gradul de gravitate și metodele specifice de apărare împotriva acuzațiilor de necorespundere variază de la caz la caz. Prin urmare, nu se poate nega în mod categoric că sancțiunile disciplinare sunt aplicate mult timp după act.

Și în ceea ce privește actul de plagiere a articolului în cauză, este evident la prima vedere doar prin notația și formatul că fiecare articol este o plagiere a fiecărui articol original. Prin urmare, nu se poate spune că trecerea unei perioade lungi de timp de la actul de plagiere a articolului în cauză a cauzat un prejudiciu semnificativ apărării reclamantului.

Rezumat

În cazul lucrărilor științifice, este posibil să se determine dacă este vorba de plagiat prin „analiza fiecărei linii”, așa cum s-a întâmplat în acest proces. Cu toate acestea, se poate lua în considerare și cât de identice sunt caracterele, excluzând semnele de punctuație și parantezele, în ansamblu.

Plagiatul este o infracțiune gravă și, dacă este descoperit, poate duce la asumarea unei responsabilități serioase. Prin urmare, atunci când folosiți textul altcuiva, trebuie să aveți grijă să îndepliniți cerințele corespunzătoare pentru citare.

https://monolith.law/corporate/quote-text-and-images-without-infringing-copyright[ja]

Prezentarea măsurilor noastre de către firma noastră

Cabinetul nostru de avocatură Monolis, este un cabinet de avocatură cu o înaltă specializare în IT, în special în domeniul internetului și al legii. În ultimii ani, drepturile de proprietate intelectuală legate de drepturile de autor au atras atenția, iar necesitatea verificărilor legale este în creștere. Firma noastră oferă soluții legate de proprietatea intelectuală. Detalii sunt prezentate în articolul de mai jos.

https://monolith.law/practices/corporate[ja]

Managing Attorney: Toki Kawase

The Editor in Chief: Managing Attorney: Toki Kawase

An expert in IT-related legal affairs in Japan who established MONOLITH LAW OFFICE and serves as its managing attorney. Formerly an IT engineer, he has been involved in the management of IT companies. Served as legal counsel to more than 100 companies, ranging from top-tier organizations to seed-stage Startups.

?napoi la ?nceput