Ce este clauza de lichidare presupusă în contractele de investiții?

În contractele de investiții, poate fi stipulată o clauză numită clauza de lichidare presupusă. Există multe aspecte de luat în considerare în legătură cu clauza de lichidare presupusă, cum ar fi în ce situații ar trebui să fie stipulată și ce conținut ar trebui să aibă. Prin urmare, acest articol va explica clauza de lichidare presupusă în contractele de investiții.

https://monolith.law/corporate/importance-and-necessity-of-investment-contract[ja]

Ce este clauza de lichidare presupusă

Clauza de lichidare presupusă (Deemed Liquidation) se referă la o prevedere care presupune că, în cazul în care o companie emitentă este supusă unei fuziuni sau achiziții (M&A), aceasta este considerată ca fiind lichidată și se efectuează o distribuție către investitori. În cadrul unui contract de investiții sau similar, dacă este stipulată o clauză de lichidare presupusă, acționarii care sunt supuși acestei clauze pot primi o distribuție prioritară a contravalorii obținute prin M&A, înaintea celorlalți acționari.

În general, în ceea ce privește clauza de lichidare presupusă, este adesea stipulat că, în cazul în care există un drept de prioritate asupra distribuției bunurilor rămase, contravaloarea obținută prin M&A va fi distribuită în același mod ca și distribuția bunurilor rămase.

Scopul clauzei de lichidare presupusă

Principalul scop pentru care este stabilită clauza de lichidare presupusă este de a proteja drepturile și beneficiile acționarilor, cum ar fi VC (Capital de Risc), care au achiziționat acțiuni la un preț mai mare decât cel la care au fost achiziționate de fondatori sau de cei implicați de la înființare. Chiar dacă o companie de tip start-up își propune să devină publică (IPO), există multe cazuri în care nu ajunge la IPO, fiind adesea achiziționată de alte companii sau fuzionând cu acestea, caz în care se realizează o tranzacție M&A. Dacă distribuția prețului pentru o astfel de tranzacție se face în funcție de proporția de acțiuni deținute, se poate presupune că VC, care a achiziționat acțiuni la un preț ridicat, va suferi o pierdere semnificativă.

De exemplu, într-o companie care a emis 10.000 de acțiuni, presupunem că fondatorii sau cei implicați de la înființare au achiziționat 9.000 de acțiuni (90% din acțiuni) la un preț de 10.000 de yeni pe acțiune. Astfel, prețul de achiziție al acțiunilor este de 90 de milioane de yeni.

Pe de altă parte, presupunem că VC a achiziționat 1.000 de acțiuni (10% din acțiuni) la un preț de 100.000 de yeni pe acțiune. Astfel, prețul de achiziție al acțiunilor este de 100 de milioane de yeni. Ulterior, dacă compania de tip start-up se dezvoltă și apare o propunere de M&A cu o valoare de piață totală de 500 de milioane de yeni, fondatorii sau cei implicați de la înființare vor putea primi o distribuție de 450 de milioane de yeni în funcție de proporția de acțiuni deținute, iar profitul va fi de 360 de milioane de yeni, după deducerea prețului de achiziție al acțiunilor de 90 de milioane de yeni.

Pe de altă parte, pentru VC, dacă se face o distribuție în funcție de proporția de acțiuni deținute, vor primi o distribuție de 50 de milioane de yeni, dar prețul de achiziție al acțiunilor este de 100 de milioane de yeni, rezultând astfel o pierdere de 50 de milioane de yeni. Fondatorii sau cei implicați de la înființare pot obține un profit de 360 de milioane de yeni, deci există posibilitatea de a realiza M&A chiar dacă VC suferă o pierdere. Principalul scop al clauzei de lichidare presupusă este de a proteja drepturile și beneficiile VC, care ar putea suferi pierderi în astfel de situații.

Despre eficacitatea clauzei de lichidare presupusă

În general, clauza de lichidare presupusă, așa cum am menționat anterior, este adesea stabilită pentru a distribui contravaloarea obținută prin M&A în același mod ca și distribuirea proprietății reziduale, în cazul în care există un drept de prioritate asupra distribuirii proprietății reziduale. În cazul unei astfel de clauze de lichidare presupusă, compania este considerată ca fiind lichidată, iar distribuirea se face în același mod ca și distribuirea proprietății reziduale, astfel încât acțiunile de tip preferențial, care au dreptul de prioritate asupra proprietății reziduale, pot primi în mod preferențial distribuirea contravalorii obținute prin M&A.

Dacă nu este stabilită o clauză de lichidare presupusă, acționarii care au dreptul de distribuire prioritară asupra proprietății reziduale pot primi o rambursare prioritară în cazul în care compania este dizolvată sau lichidată, dar nu vor putea primi o distribuire prioritară în cazul în care are loc un M&A, cum ar fi o achiziție sau o fuziune.

Astfel, eficacitatea clauzei de lichidare presupusă constă în faptul că acționarii care au dreptul de distribuire prioritară asupra proprietății reziduale pot primi o distribuire prioritară chiar și în cazul în care are loc un M&A, cum ar fi o achiziție sau o fuziune.

Despre obiectul clauzei de lichidare presupusă

Atunci când se stabilește o clauză de lichidare presupusă, este important să se clarifice obiectul acesteia. De exemplu, chiar dacă vorbim în general despre M&A, există diverse metode, cum ar fi transferul de acțiuni, subscrierea de acțiuni noi, schimbul de acțiuni, transferul de afaceri, fuziunea, divizarea companiei etc. Prin urmare, dacă obiectul clauzei de lichidare presupusă nu este clar, există posibilitatea unui conflict între părți.

De asemenea, în cazul M&A, cum ar fi transferul de afaceri sau divizarea companiei, contravaloarea M&A va fi distribuită companiei, nu acționarilor. Prin urmare, nu se poate stabili ca o clauză de lichidare presupusă, iar este necesar să se stabilească separat o clauză care prevede distribuirea către acționari.

Condițiile de activare a clauzei de lichidare presupusă

Am explicat mai sus obiectul clauzei de lichidare presupusă, dar este necesar să clarificăm și condițiile de activare a acesteia. De exemplu, se poate considera stabilirea unei prevederi care permite aplicarea clauzei de lichidare numai în cazul în care valoarea de piață a M&A vizate depășește o anumită sumă. În ceea ce privește condițiile de activare, este necesar să se examineze în detaliu, luând în considerare circumstanțe precum valoarea de piață, prețul de achiziție a acțiunilor de către acționarii VC etc., și rata de deținere a acțiunilor de către fiecare acționar.

Despre distribuirea contravalorii prin clauza de lichidare presupusă

După cum am menționat anterior, în cazul clauzei de lichidare presupusă, în general, atunci când există un drept de prioritate asupra distribuirii proprietății reziduale, este adesea stipulat că contravaloarea obținută prin M&A va fi distribuită în același mod ca și distribuirea proprietății reziduale. Prin urmare, distribuirea contravalorii va fi similară cu distribuirea proprietății reziduale.

Însă, în ceea ce privește clauza de lichidare presupusă, nu este neapărat necesar să se stipuleze că distribuirea se va face în același mod ca și distribuirea proprietății reziduale. Este posibil să se stipuleze că contravaloarea va fi distribuită într-un mod diferit de distribuirea proprietății reziduale. În acest caz, există și problema de cum să se gândească la această contravaloare din punct de vedere fiscal. Prin urmare, atunci când contravaloarea este distribuită într-un mod diferit de distribuirea proprietății reziduale, este necesar să se ia în considerare și problemele fiscale atunci când se face reglementarea.

Este necesar să se stipuleze clauza de lichidare presupusă în contractele de investiții sau în contractele dintre acționari?

În ceea ce privește clauza de lichidare presupusă, se discută dacă, pe lângă metoda de a o stipula prin “contract”, cum ar fi contractele de investiții sau contractele dintre acționari, este posibil să o stipulăm în “statut”. În ceea ce privește acțiunile de tip cu clauza de lichidare presupusă, există o opinie negativă cu privire la stipularea în statut, deoarece nu se încadrează în articolul 108 al Legii Japoneze a Societăților, care stipulează conținutul acțiunilor de tip.

De asemenea, în pagina 50 a “Punctelor principale de reținut în contractele pentru investiții sănătoase în startup-uri în țara noastră”, publicată de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei în martie 2018 (anul 30 al erei Heisei), se menționează că “lichidarea presupusă este stabilită ca o clauză contractuală care se încheie la discreție. Adică, spre deosebire de distribuția preferențială și distribuția preferențială a bunurilor reziduale, care se aplică tuturor acționarilor pe baza efectului statutului, aduce o distribuție preferențială investitorilor ca efect al contractului.”

Luând în considerare această descriere, se poate spune că Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei consideră că clauza de lichidare presupusă este stipulată prin metoda contractului, nu prin statut.

https://monolith.law/corporate/issuance-of-class-shares[ja]

Exemplu de clauză de lichidare presupusă

În ceea ce privește exemplele de clauze de lichidare presupusă, de exemplu, se poate considera o clauză similară cu cea de mai jos.

Articolul ○ (Clauza de lichidare presupusă)

Părțile contractante sunt de acord că prețul primit prin achiziția unei companii va fi calculat în același mod ca și formula de distribuție a proprietății reziduale stabilită în statut, și că fiecare acționar va primi acest preț.

Concluzie

Am explicat mai sus despre clauza de lichidare presupusă în contractele de investiții. Cred că există multe cazuri în care companiile de tip start-up sunt propuse să stabilească o clauză de lichidare presupusă de către VC și alții atunci când negociază încheierea unui contract de investiții. Pentru ca o companie de tip start-up să primească investiții de la VC și alții, este necesar să răspundă la cerințele acestora, dar este necesar să se examineze cu atenție conținutul clauzei de lichidare presupusă pentru a nu fi dezavantajat mai târziu. În ceea ce privește examinarea clauzei de lichidare presupusă, este necesară cunoașterea specializată, deci este de dorit să se primească sfaturi de la un avocat expert.