MONOLITH LAW OFFICE+81-3-6262-3248Zilele săptămânii 10:00-18:00 JST[English Only]

MONOLITH LAW MAGAZINE

General Corporate

Puncte de atenție în publicarea de reclame pentru suplimente

General Corporate

Puncte de atenție în publicarea de reclame pentru suplimente

Suplimentele nu sunt medicamente, ci alimente sănătoase. Cu toate acestea, din perspectiva consumatorului, spre deosebire de alimentele obișnuite consumate pentru mese, acestea sunt produse cumpărate cu anumite așteptări pentru sănătatea și frumusețea proprie, și datorită formei lor, așteptările sunt mai mari decât cele pentru alimentele obișnuite. Legea impune reglementări stricte de publicitate pentru “medicamente”, diferite de cele pentru alimentele obișnuite. Și pentru produsele care nu sunt medicamente, dar sunt promovate ca având efecte precum vindecarea acneei sau a constipației, legea impune reglementări de publicitate la fel de stricte.
Chiar dacă nu sunt medicamente, sunt recunoscute ca fiind similare cu medicamentele și trebuie să fie vândute și promovate în mod constant, luând în considerare relația cu reglementările de publicitate. Aceasta este natura suplimentelor. Acest articol explică reglementările de publicitate pentru suplimente, care sunt alimente sănătoase, dar nu medicamente, la fel ca alimentele obișnuite.

Definiția suplimentelor

Suplimentele vin în diverse forme, cum ar fi tablete sau capsule, dar nu sunt medicamente.

Termenul de “supliment” nu are o definiție legală, fiind în general considerat a se referi la “produse în formă de tablete sau capsule care conțin concentrații mari de anumite ingrediente”. Din cauza lipsei unei definiții clare, pentru publicul larg, suplimentele sunt percepute ca fiind similare cu medicamentele, sub formă de tablete sau capsule, cu o varietate foarte mare de opțiuni.

Pe de altă parte, medicamentele, adică “produsele farmaceutice” în sensul legal al termenului, sunt clar definite prin “Legea privind asigurarea calității, eficacității și siguranței produselor farmaceutice și dispozitivelor medicale (Legea nr. 145 din anul 1960)” (cunoscută și sub numele de Legea farmaceutică înainte de revizuire), denumită în continuare “Legea farmaceutică”. Prin urmare, orice produs care nu se încadrează în definiția de produs farmaceutic stabilită de Legea farmaceutică este clasificat ca fiind complet diferit de un medicament, indiferent de forma sa. În plus, Legea farmaceutică limitează obiectul său de reglementare la produsele farmaceutice, produsele farmaceutice non-medicinale, cosmeticele și dispozitivele medicale, conform articolului 1.

Prin urmare, orice produs care nu se încadrează în aceste definiții nu este supus reglementărilor Legii farmaceutice. Adică, chiar dacă suplimentele au o formă similară cu medicamentele, cum ar fi tabletele sau capsulele, ele nu sunt tratate ca “medicamente” din punct de vedere legal.

Articolul de mai jos discută diferențele dintre “produsele farmaceutice”, “produsele farmaceutice non-medicinale” și “cosmetice”.

https://monolith.law/corporate/pharmaceutical-affairs-law[ja]

Reglementările legale privind „produsele farmaceutice” care nu sunt considerate ca atare

Așa cum am menționat, suplimentele alimentare nu sunt tratate ca „produse farmaceutice” din punct de vedere legal. Cu toate acestea, tocmai pentru că nu sunt considerate „produse farmaceutice”, suplimentele alimentare și alte produse de sănătate sunt supuse unor reglementări stricte în ceea ce privește publicitatea. Nu vom intra în detalii în acest articol, dar indiferent dacă sunt denumite suplimente sau nu, produsele care sunt consumate oral de către oameni, adică cele care sunt ingerate prin gură, și care, în funcție de natura lor, forma lor, eficacitatea și doza afișată, ar trebui considerate ca produse farmaceutice, dacă se constată prin verificările administrative că sunt fabricate (inclusiv importate) și vândute sub numele de alimente, acestea sunt denumite „produse farmaceutice neautorizate și neaprobate” și sunt supuse controlului și reglementării de către guvernatorii fiecărui prefect, conform „Directivelor privind controlul și reglementarea produselor farmaceutice neautorizate și neaprobate” (Notificare nr. 476 din 1 iunie 1971 (Showa 46) către guvernatorii fiecărui prefect de către Directorul Biroului de Afaceri Farmaceutice al Ministerului Sănătății și Bunăstării).

În notificarea menționată mai sus, este descrisă interpretarea eficacității farmaceutice în relație cu publicitatea. Conform acestei interpretări, de exemplu, dacă se afișează „pentru persoanele cu diabet”, „îmbunătățește cancerul”, „recuperare de oboseală”, „îmbunătățirea constituției” etc., suplimentele alimentare și alte produse de sănătate pot fi considerate „produse farmaceutice neautorizate și neaprobate” și pot deveni subiectul controlului și reglementării bazate pe notificarea menționată mai sus, așa că este important să fiți atenți la acest aspect.

Există multe expresii care sunt considerate a avea eficacitate farmaceutică, iar notificarea stabilește cuvintele concrete. Când faceți publicitate pentru suplimente alimentare și alte produse de sănătate, este important să vă asigurați că sloganul publicitar nu indică eficacitatea farmaceutică. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vizitați pagina de acasă a Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării, Informații despre daunele la sănătate și produsele farmaceutice neautorizate și neaprobate.

Reglementări privind publicitatea conform Legii pentru Promovarea Sănătății (Legea Japoneză a Sănătății)

Ce prevede și care este semnificația Legii pentru Promovarea Sănătății (Legea Japoneză a Sănătății)?

Conform Legii pentru Promovarea Sănătății (Legea nr. 103 din 2002) (denumită în continuare “Legea Sănătății”), termenul “aliment” se referă la toate alimentele și băuturile, cu excepția “medicamentelor” conform Legii Farmaceutice Japoneze. Prin urmare, produsele care pretind a avea efecte medicinale, chiar dacă sunt vândute ca alimente, sunt considerate “medicamente” conform Legii Farmaceutice Japoneze și nu sunt considerate “alimente” conform Legii Sănătății. Cu toate acestea, chiar și pentru produsele care sunt vândute pretinzând a avea efecte medicinale, este necesar să se interzică afirmațiile false sau exagerate cu privire la efectele de menținere și promovare a sănătății. Prin urmare, articolul 31 alineatul (1) din Legea Sănătății nu se limitează la “alimentele destinate vânzării”, ci reglementează “produsele destinate vânzării ca alimente”.

Despre Legea pentru Promovarea Sănătății

Legea pentru Promovarea Sănătății
(Scop)
Articolul 1 Această lege are ca scop îmbunătățirea sănătății publice în țara noastră, având în vedere importanța crescută a promovării sănătății populației în contextul îmbătrânirii rapide și al schimbărilor în structura bolilor. Aceasta stabilește principiile de bază pentru promovarea integrată a sănătății populației, precum și măsurile pentru îmbunătățirea nutriției populației și alte aspecte ale promovării sănătății populației, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea publică.

Legea pentru Promovarea Sănătății este o lege care are ca scop îmbunătățirea sănătății publice. În contextul îmbătrânirii rapide și al schimbărilor în structura bolilor în Japonia, importanța promovării sănătății populației a crescut. Prin urmare, această lege stabilește principiile de bază pentru promovarea sănătății populației și măsurile pentru îmbunătățirea nutriției populației și alte aspecte ale promovării sănătății populației. Astfel, Legea pentru Promovarea Sănătății are ca scop promovarea și îmbunătățirea sănătății populației, în timp ce Legea privind Medicamentele și Dispozitivele Medicale are ca scop îmbunătățirea sănătății și igienei prin reglementarea și promovarea cercetării și dezvoltării medicamentelor și dispozitivelor medicale.

În cadrul acestei Legi pentru Promovarea Sănătății, există reglementări privind etichetarea produselor alimentare pentru sănătate, pe care articolul 31, alineatul 1 al Legii pentru Promovarea Sănătății le interzice. Acestea sunt stabilite în “Aspecte de luat în considerare în ceea ce privește Legea privind etichetarea corectă și Legea pentru Promovarea Sănătății în ceea ce privește produsele alimentare pentru sănătate” (“Stabilit la 30 iunie 2016 (Anul 28 al erei Heisei) de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor”, denumită în continuare “Aspecte de luat în considerare”).

Alimente sănătoase

(Interdicția privind reprezentările exagerate)
Articolul 31: Nimeni nu trebuie să facă declarații care diferă semnificativ de la realitate sau care pot induce în eroare oamenii în mod semnificativ, în ceea ce privește efectele de menținere și promovare a sănătății sau alte aspecte stabilite prin ordonanța Cabinetului (denumită “efecte de menținere și promovare a sănătății etc.” în alineatul următor) atunci când face publicitate sau alte reprezentări pentru produsele care sunt oferite pentru vânzare ca alimente.
2: Atunci când Primul Ministru intenționează să stabilească, să modifice sau să abroge ordonanța Cabinetului menționată în alineatul anterior, acesta trebuie să consulte în prealabil Ministrul Sănătății, Muncii și Bunăstării.

Paragraful 1 al Articolului 31 din Legea pentru Promovarea Sănătății (Legea Japoneză pentru Promovarea Sănătății) interzice reprezentările false sau exagerate cu privire la efectele de menținere și promovare a sănătății etc. pentru produsele care sunt oferite pentru vânzare ca alimente. În lumina acestui fapt, în notele de atenție, produsele care sunt oferite pentru vânzare ca alimente și care afișează efectele de menținere și promovare a sănătății etc. stabilite de Legea pentru Promovarea Sănătății sunt denumite “alimente sănătoase”. Alimentele sănătoase nu sunt medicamente, așa că, așa cum am menționat mai sus, nu pot afișa efecte medicale în conformitate cu Legea Japoneză a Dispozitivelor Farmaceutice și Medicale. În plus, nu pot face declarații care diferă semnificativ de la realitate cu privire la efectele de menținere și promovare a sănătății etc. în conformitate cu Legea pentru Promovarea Sănătății. Motivul pentru interzicerea publicității false sau exagerate este că, pe măsură ce conștientizarea sănătății populației a crescut odată cu îmbunătățirea sănătății publice, scopul Articolului 1 din Legea pentru Promovarea Sănătății, utilizarea alimentelor recunoscute ca fiind sănătoase a crescut, consumul pe termen lung și continuu este încurajat, și există riscul ca cetățenii care cred în aceasta să piardă oportunități adecvate de tratament, ceea ce ar putea cauza probleme grave din punct de vedere al menținerii și promovării sănătății populației.

Tipuri de alimente sănătoase

Alimentele sănătoase sunt în general considerate ca fiind cele care contribuie la menținerea și promovarea sănătății, fiind vândute și utilizate în acest scop. De asemenea, pentru a indica în mod corespunzător efectele de menținere și promovare a sănătății, există un sistem național numit “Sistemul de alimente funcționale de asigurare”, care îndeplinește standardele de siguranță și eficacitate stabilite de stat.

  1. Alimente specifice pentru sănătate (sistem de permisiune individuală)
  2. Alimente funcționale nutriționale (sistem de auto-certificare)
  3. Alimente cu indicații funcționale (sistem de notificare)
  4. Alimente sănătoase “așa-zise”, care nu se încadrează în categoriile 1-3

Suplimentele sunt în general tratate ca alimente “așa-zise” sănătoase, la fel ca alimentele obișnuite, dar alimentele specifice pentru sănătate “permise”, alimentele funcționale nutriționale “auto-certificate” și alimentele cu indicații funcționale “notificate” pot indica efectele de menținere și promovare a sănătății în modurile stabilite.

Afișarea ca aliment specific pentru sănătate nu poate fi făcută fără permisiunea Comisarului Agenției pentru Consumatori, indiferent dacă este vorba de o afișare falsă sau exagerată (Articolul 26, paragraful 1, al Legii privind promovarea sănătății), iar afișarea ca aliment funcțional pentru sănătate trebuie să fie conformă cu Standardele de etichetare a alimentelor, indiferent dacă este vorba de o afișare falsă sau exagerată (Articolul 9, paragraful 1, punctul 10, și Articolul 23, paragraful 1, punctul 8, al Standardelor de etichetare a alimentelor). În același timp, există posibilitatea ca afișările care nu respectă aceste Standarde de etichetare a alimentelor să fie considerate afișări false sau exagerate în conformitate cu Legea privind promovarea sănătății.

Reglementarea publicității pentru suplimente (produse alimentare pentru sănătate)

Afișarea care diferă semnificativ de fapte sau induce în eroare semnificativ oamenii este interzisă.

Deci, ce fel de reglementări publicitare sunt aplicate suplimentelor, care sunt clasificate ca produse alimentare pentru sănătate, conform legii japoneze de promovare a sănătății (Legea de îmbunătățire a sănătății)?

(Interzicerea exagerărilor)
Articolul 32, alineatul 2
Nimeni nu trebuie să facă afirmații sau alte reprezentări cu privire la produsele care sunt oferite pentru vânzare ca alimente, care diferă semnificativ de fapte sau induc în eroare semnificativ oamenii cu privire la efectele de menținere și îmbunătățire a sănătății sau alte aspecte stabilite prin ordin al Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării (denumite în continuare “efecte de menținere și îmbunătățire a sănătății etc.”).

Acest articol interzice în mod explicit afișarea exagerată, care nu trebuie făcută cu privire la produsele care sunt vândute ca alimente, în ceea ce privește efectele de menținere și îmbunătățire a sănătății etc., care sunt ① semnificativ diferite de fapte sau ② induc în eroare semnificativ oamenii. Decizia dacă o afișare este ① semnificativ diferită de fapte sau ② induce în eroare semnificativ oamenii se bazează pe impresia și percepția consumatorilor din conținutul total al afișării.

În primul rând, decizia dacă ceva este “semnificativ” se face în funcție de fiecare publicitate etc. De exemplu, dacă consumatorii obișnuiți cunosc diferența dintre conținutul scris în publicitate etc. și efectul real obținut atunci când consumă acel aliment, și pot decide că “nu vor fi atrăși să cumpere acel aliment”, atunci acesta este considerat “semnificativ”. De asemenea, “diferit de fapte” se referă la cazurile în care afișarea accentuată în publicitate etc. și efectul real obținut sunt diferite. De exemplu, acesta include cazuri în care se face o afișare precum “Este dovedit că puteți slăbi X kilograme în 3 luni”, chiar dacă nu există dovezi suficiente, cum ar fi rezultatele experimentelor.

Pe de altă parte, “inducerea în eroare a oamenilor” se referă la cazurile în care există o diferență între impresia sau așteptările de menținere și îmbunătățire a sănătății etc. pe care oamenii le percep din publicitate etc. și efectul real obținut. De exemplu, acesta include cazuri în care se citează doar înregistrările avantajoase din datele academice care stau la baza, ignorând înregistrările care sunt nefavorabile pentru acel aliment. În mod specific, afișările precum “vindecă cancerul” sunt, desigur, interzise, iar pentru alimentele care promovează efectul de slăbire, afișările precum “Înfășoară și elimină grăsimile și carbohidrații consumați în exces cu fecalele” care inhibă absorbția în organism a carbohidraților și a altor substanțe consumate prin alimentație și le pot elimina din organism, vor fi solicitate să fie eliminate (Notificare de siguranță alimentară din 8 decembrie 2004 (Anul 16 al erei Heisei) nr. 1208001). De asemenea, aceste exemple specifice sunt susceptibile de a fi considerate încălcări ale notificărilor legale, indiferent dacă sunt exagerări false, deoarece promovează efectele medicinale ale medicamentelor sau nu respectă standardele de afișare a alimentelor, și pot fi considerate expresii periculoase.

În articolul de mai jos, explicăm în detaliu reglementările privind publicitatea pentru cosmetice.

https://monolith.law/corporate/regulations-on-hyperbole[ja]

Efectele încălcării reglementărilor privind interzicerea exagerărilor

Legea pentru Promovarea Sănătății (Japanese Health Promotion Law) prevede în articolul 32 alineatul 2 că, în cazul în care se face o afirmație despre un produs vândut ca aliment, care este semnificativ diferită de realitate sau care induce în eroare în mod semnificativ oamenii cu privire la efectele de menținere și promovare a sănătății, se vor lua următoarele măsuri:

(Recomandări etc.)
Articolul 32 alineatul 3
Ministrul Sănătății, Muncii și Bunăstării poate face o recomandare persoanei care a făcut o afirmație în încălcarea prevederilor articolului anterior, să ia măsurile necesare în legătură cu acea afirmație, dacă se consideră că aceasta ar putea avea un impact semnificativ asupra menținerii și promovării sănătății populației.
2 Ministrul Sănătății, Muncii și Bunăstării poate ordona persoanei care a primit recomandarea menționată în alineatul anterior și care nu a luat măsurile necesare fără un motiv justificat, să ia măsurile necesare în legătură cu acea afirmație.
3 Omit.

Astfel, dacă se consideră că o afirmație exagerată ar putea avea un impact semnificativ asupra menținerii și promovării sănătății populației, în primul rând, Ministrul Sănătății, Muncii și Bunăstării poate face o recomandare persoanei care a făcut acea afirmație să ia măsurile necesare (Legea pentru Promovarea Sănătății, articolul 32 alineatul 3, paragraful 1). Apoi, dacă persoana care a primit această recomandare nu a luat măsurile necesare fără un motiv justificat, Ministrul Sănătății, Muncii și Bunăstării poate ordona acelei persoane să ia măsurile necesare (Legea pentru Promovarea Sănătății, articolul 32 alineatul 3, paragraful 2).

Articolul 36 alineatul 2
Oricine încalcă o ordonanță emisă în conformitate cu prevederile articolului 32 alineatul 3 paragraful 2 va fi pedepsit cu închisoare de până la șase luni sau cu o amendă de până la un milion de yeni.

Și dacă nu se respectă ordonanța, pedeapsa poate fi de până la șase luni de închisoare sau o amendă de până la un milion de yeni. În plus, există și alte legi care reglementează etichetarea “produselor alimentare pentru sănătate”, cum ar fi Legea pentru Promovarea Sănătății, Legea Farmaceutică și Medicală (Japanese Pharmaceutical and Medical Device Act), Legea privind Etichetarea Alimentelor (Japanese Food Labeling Act), Legea privind Prevenirea Afirmațiilor și Premiilor Neloiale (Japanese Act against Unjustifiable Premiums and Misleading Representations), Legea privind Igiena Alimentelor (Japanese Food Sanitation Act), Legea JAS (Japanese Agricultural Standards Act) și Legea privind Tranzacțiile Specifice (Japanese Act on Specified Commercial Transactions). Dacă se încalcă aceste reglementări, se pot aplica alte măsuri administrative.

Rezumat

Conform celor menționate mai sus, “alimentele sănătoase” vândute ca alimente care creează anumite așteptări în domeniul sănătății și al frumuseții, precum suplimentele, sunt supuse unor restricții stricte de exprimare, interzicându-se exagerările publicitare, afișarea eficacității medicale și exprimările care contravin standardelor de etichetare a alimentelor, conform notificărilor bazate pe Legea Japoneză a Sănătății și Creșterii și Legea Japoneză a Dispozitivelor Farmaceutice și Medicale, precum și Legea Japoneză a Etichetării Alimentelor. În principiu, oricine face publicitate, nu doar vânzătorii, trebuie să se supună acestor reglementări, deci este necesar să acordați o atenție deosebită la formularea folosită în publicitate.

Managing Attorney: Toki Kawase

The Editor in Chief: Managing Attorney: Toki Kawase

An expert in IT-related legal affairs in Japan who established MONOLITH LAW OFFICE and serves as its managing attorney. Formerly an IT engineer, he has been involved in the management of IT companies. Served as legal counsel to more than 100 companies, ranging from top-tier organizations to seed-stage Startups.

?napoi la ?nceput