Defăimarea pe un cont Twitter cu cheie este considerată defăimare? Explicăm două exemple de jurisprudență

Twitter, în setările inițiale de înregistrare, este configurat să publice tweet-urile. Cu toate acestea, pentru utilizatorii care nu doresc să-și arate tweet-urile persoanelor necunoscute sau care doresc să folosească Twitter doar pentru comunicare în cadrul grupului lor, Twitter oferă posibilitatea de a face tweet-urile private. Există o funcție care permite setarea unui “cont cu cheie”.

Există diferite tipuri de infracțiuni care pot fi comise prin tweet-urile de pe Twitter, dar cum sunt tratate în instanță atunci când sunt făcute defăimări prin intermediul unui cont cu cheie? Vom explica două cazuri juridice legate de conturile cu cheie de pe Twitter.

https://monolith.law/reputation/crime-on-twitter[ja]

Ce înseamnă un cont cu cheie

Pe Twitter, nu se folosește denumirea de “cont cu cheie”. Tweet-urile cu pictograma unei chei sunt numite “tweet-uri private”.

Când faceți tweet-urile private, veți primi cereri de la utilizatorii care doresc să vă urmărească. Puteți accepta sau respinge aceste cereri.

Tweet-urile dvs., inclusiv link-urile permanente către tweet-uri, vor fi vizibile doar urmăritorilor dvs. De asemenea, urmăritorii dvs. nu pot retweeta sau adăuga comentarii la tweet-urile dvs. prin utilizarea butonului de retweet. Prin urmare, dacă aveți un cont cu cheie, puteți preveni răspândirea tweet-urilor dvs., chiar dacă doriți să le răspândiți.

Cel mai important punct este că tweet-urile unui cont cu cheie nu vor apărea în căutările pe Twitter sau în motoarele de căutare (cum ar fi Google sau Yahoo!). Doar dvs. și urmăritorii dvs. puteți căuta tweet-uri private pe Twitter.

Deși există multe avantaje, dacă trimiteți un răspuns unei persoane care nu vă urmărește, puteți vedea tweet-ul răspunsului pe care l-ați trimis, dar persoana căreia i-ați trimis nu poate vedea acel tweet. Nu veți putea vedea sau comenta tweet-urile unei persoane care nu vă urmărește reciproc dacă aveți un cont cu cheie.

Deci, ce probleme juridice pot apărea dacă faceți postări care pot răni reputația altora prin intermediul unui astfel de cont cu cheie? Să discutăm mai jos, folosind exemple de cazuri juridice.

Conturi cu cheie și insulte

În ceea ce privește încălcarea sentimentelor de onoare, adică insultele, în jurisprudență se afirmă că “sentimentele de onoare, adică evaluarea subiectivă pe care o persoană o are despre propria valoare personală (onoarea subiectivă) reprezintă un interes care merită protecție legală, iar actele de insultă care depășesc limita acceptată social, cum ar fi exprimarea într-un mod extrem de vulgar sau insultător, defăimător, constituie un act ilegal separat de defăimare” (Hotărârea Curții Supreme din 13 aprilie 2010 (Anul 2010 al calendarului gregorian)).

Defăimarea și insulta sunt ambele “infracțiuni împotriva onoarei”, dar infracțiunea de defăimare este definită în Codul Penal Japonez ca:

“Oricine prezintă public un fapt și defăimează onoarea unei persoane, indiferent de existența sau inexistența acestui fapt, va fi pedepsit cu închisoare de până la 3 ani sau cu amendă de până la 500.000 de yeni.”

Articolul 230 din Codul Penal Japonez (Defăimare)

În timp ce infracțiunea de insultă este definită în Codul Penal Japonez ca:

“Oricine insultă public o persoană, chiar și fără a prezenta un fapt, va fi pedepsit cu detenție sau amendă.”

Articolul 231 din Codul Penal Japonez (Insultă)

Defăimarea este o infracțiune care se realizează prin indicarea unui fapt adevărat sau fals într-o situație în care un număr nedefinit de persoane vor afla (public), reducând evaluarea socială a unei persoane, în timp ce insulta (încălcarea sentimentelor de onoare) este o infracțiune care se realizează prin insultarea unei persoane într-o situație în care un număr nedefinit de persoane vor afla (public), fără a indica un fapt. Să ne uităm la un proces în care a fost contestată o insultă comisă pe un cont cu cheie.

https://monolith.law/reputation/defamation-and-infringement-of-self-esteem[ja]

Desfășurarea procesului

Există un caz în care reclamantul, care susține că a suferit suferință psihică din cauza faptului că inculpatul, un prieten din liceu, a postat o fotografie a reclamantului pe Twitter și a făcut o declarație care a încălcat sentimentele sale de onoare, a dat în judecată inculpatul pentru daune bazate pe un act ilegal.

Reclamantul a primit o imagine a unei capturi de ecran a ecranului de mesaje directe de pe Twitter trimisă pe ecranul de chat al Instagram de la o terță parte. În imagine, erau afișate fotografii ale reclamantului și ale copilului său, iar pe un cont cu cheie, “@○○”, pe care reclamantul nu îl urmărea, erau postate tweet-uri precum:

• “Holstein”
• “Mașină de făcut copii = imposibil =”
• “A născut 4 copii, chiar e o mașină de făcut copii”
• “Are 36 de ani, râde râde. Se pare că este numită bătrână de către elevii de liceu la locul ei de muncă part-time la restaurant, dar asta e normal”
• “Este urâtă și foarte grasă”

Reclamantul a susținut că acest tweet nu numai că încalcă drepturile sale de portret, dar și defăimează unilateral reclamantul, constituind un act ilegal împotriva reclamantului.

În răspuns, inculpatul a susținut că, chiar dacă sentimentele de onoare ale reclamantului au fost încălcate, acest lucru se datorează acțiunii terței părți care a informat reclamantul despre postarea de pe contul cu cheie, nu acțiunii inculpatului. Pe de altă parte, reclamantul a susținut că, datorită naturii Twitter, postările sunt în continuare disponibile pentru vizualizarea de către urmăritori și pot fi ușor răspândite prin retweet-uri sau copiere și lipire, deci postarea este un act de a permite unui număr nedefinit de terțe părți să vizualizeze conținutul postării, indiferent dacă contul este public sau nu, și că actul de postare al inculpatului constituie un act care încalcă sentimentele de onoare ale reclamantului.

Judecata instanței

În primul rând, instanța a recunoscut că descrierile din postarea în cauză încalcă sentimentele de onoare ale reclamantului. Cu toate acestea, nu a recunoscut existența unei insulte (încălcarea sentimentelor de onoare) din următoarele motive:

“Contul ‘@○○’ pe care inculpatul îl folosea era un așa-numit cont cu cheie, iar conținutul postărilor acestui cont era întotdeauna privat, astfel încât numai urmăritorii limitați aprobați de inculpat puteau vizualiza conținutul. Se recunoaște că reclamantul nu era unul dintre acești urmăritori, deci chiar dacă inculpatul a făcut postarea în cauză, nu a anunțat reclamantul despre conținutul postării, și nu se poate spune că postarea în cauză constituie un act ilegal de încălcare a sentimentelor de onoare ale reclamantului.”

Hotărârea Curții de District Tokyo din 29 mai 2019 (Anul 2019 al calendarului gregorian)

Deci, dacă nu a anunțat reclamantul despre conținutul postării, nu se poate spune că a încălcat sentimentele de onoare ale reclamantului, adică nu se poate recunoaște că există un act ilegal împotriva reclamantului doar pentru că a scris un conținut care ar putea încălca sentimentele de onoare ale reclamantului.

În plus, instanța a declarat că nu se poate spune că exista posibilitatea ca postarea în cauză să fie răspândită către un număr nedefinit de terțe părți doar pentru că exista o persoană care a trimis o imagine a unei capturi de ecran a ecranului pe care l-a vizualizat, așa cum a făcut terța parte care a informat reclamantul, și nici nu se poate spune că inculpatul a prevăzut posibilitatea de răspândire.

Și, deoarece nu se poate nega posibilitatea ca reclamantul să fi postat fotografia pe Instagram, nu se poate recunoaște că inculpatul a încălcat drepturile de portret ale reclamantului doar pentru că a postat fotografia respectivă pe Twitter, și nici nu a recunoscut încălcarea drepturilor de portret, astfel că toate cererile reclamantului au fost respinse.

Conturi cu cheie și defăimare

Contextul procesului

În martie 2016, reclamantul, care a activat ca membru al grupului de idoli rock ‘○○’, a dat în judecată pe inculpat, care a activat de asemenea ca membru al ‘○○’ și a părăsit grupul la sfârșitul lunii iunie 2019. Reclamantul a cerut despăgubiri pentru defăimare, susținând că inculpatul a postat pe contul său de Twitter pe 2 iulie 2019, un tweet care spunea ① “Ah, ai renunțat la bordelul lesbian din Shinjuku, nu-i așa? Hmm” și un alt tweet care, împreună cu o fotografie a reclamantului, spunea ② “Nu ați putea să arătați această fotografie la un salon de masaj din Akihabara și să aflați mai multe?”

Reclamantul a susținut că aceste tweet-uri sugerau că el a lucrat sau lucrează în prezent într-un bordel, deși nu a lucrat niciodată într-un astfel de loc. El a susținut că aceste tweet-uri ar diminua evaluarea sa socială în ochii unui cititor obișnuit. În plus, a susținut că contul inculpatului, pe care au fost postate aceste tweet-uri, avea aproximativ 500 de urmăritori și era accesibil unui număr mare de persoane.

În răspuns, inculpatul a susținut că contul său de Twitter, pe care au fost postate aceste tweet-uri, era un cont cu cheie și că numai persoanele pe care le-a aprobat (prieteni apropiați) puteau vedea tweet-urile. El a susținut că a folosit aceste tweet-uri doar pentru a se plânge prietenilor apropiați.

Deși nu a fost menționat în mod special în hotărârea judecătorească, se pare că reclamantul era unul dintre urmăritorii contului cu cheie al inculpatului și putea vedea tweet-urile.

Decizia instanței

În primul rând, instanța a stabilit că aceste tweet-uri vizau reclamantul și că, în mod normal, un cititor obișnuit ar înțelege că acestea sugerează că reclamantul a lucrat sau lucrează în prezent într-un bordel. Prin urmare, instanța a recunoscut că aceste tweet-uri ar diminua semnificativ evaluarea socială a reclamantului.

În ceea ce privește faptul că era un cont cu cheie, instanța a declarat:

Inculpatul susține că contul său de Twitter, pe care au fost postate aceste tweet-uri, este un cont cu cheie și că numai persoanele pe care le-a aprobat (prieteni apropiați) pot vedea tweet-urile. Înțelegem că inculpatul susține că, din cauza lipsei de publicitate, aceste tweet-uri nu ar diminua evaluarea socială a reclamantului. Cu toate acestea, având în vedere că existau mai multe persoane care au primit aprobarea inculpatului (și care puteau citi aceste tweet-uri) la momentul postării acestora, și că decizia de aprobare era la discreția inculpatului, persoanele care nu au primit aprobarea la momentul postării tweet-urilor ar putea primi aprobarea ulterior și ar putea citi tweet-urile. În plus, persoanele care au primit aprobarea inculpatului ar putea distribui ușor tweet-urile altor persoane prin copierea datelor. Prin urmare, aceste tweet-uri ar putea fi transmise unui număr mare de persoane. Prin urmare, argumentul inculpatului nu afectează constatarea noastră că aceste tweet-uri ar diminua semnificativ evaluarea socială a reclamantului.

Hotărârea Curții de District Tokyo din 19 iunie 2020

Instanța a respins ideea că un cont cu cheie nu este public și a recunoscut că existau mai multe persoane care au primit aprobarea inculpatului. În ceea ce privește argumentul inculpatului că era un cont cu cheie, instanța a menționat că:

• Decizia de aprobare era la discreția inculpatului și persoanele care nu au primit aprobarea la momentul postării tweet-urilor ar putea primi aprobarea ulterior și ar putea citi tweet-urile.
• Persoanele care au primit aprobarea inculpatului ar putea distribui ușor tweet-urile altor persoane prin copierea datelor.

Instanța a recunoscut că aceste tweet-uri ar putea fi transmise unui număr mare de persoane și a recunoscut defăimarea. Cu toate acestea, având în vedere că tweet-urile au fost postate pe un cont cu cheie și că “numărul inițial de cititori a fost limitat”, precum și faptul că numărul de tweet-uri a fost de două, instanța a ordonat inculpatului să plătească 200.000 de yeni ca despăgubiri morale și 20.000 de yeni ca cheltuieli de avocat, în total 220.000 de yeni.

Chiar dacă la momentul postării tweet-urilor existau doar “cititori inițiali” și tweet-urile nu au fost transmise unui număr mare de persoane, exista posibilitatea ca acestea să fie transmise “cititorilor secundari”. Aceasta este o decizie diferită de cea a Curții de District Tokyo din 29 mai 2019 în ceea ce privește publicitatea și posibilitatea de transmitere.

Concluzie

În ceea ce privește conturile cu cheie, au apărut doar două decizii ale instanțelor inferioare în aproximativ un an, și este interesant să vedem ce fel de decizii vor urma și cum vor fi judecate atunci când ajung la instanțele superioare. Oricum, ar trebui să evităm să ne gândim că “nu contează ce declarații facem, atâta timp cât avem un cont cu cheie”.

Orientări privind măsurile luate de biroul nostru

Biroul nostru de avocatură Monolis este specializat în IT, în special în aspectele legale ale internetului. În ultimii ani, informațiile legate de daunele la reputație și defăimarea răspândite pe internet au cauzat daune grave sub forma unui “tatuaj digital”. Biroul nostru oferă soluții pentru gestionarea acestor “tatuaje digitale”. Detalii sunt prezentate în articolul de mai jos.

https://monolith.law/digitaltattoo[ja]