Poate fi șters un articol care descrie o companie ca fiind 'neagră' pe baza defăimării?

Pentru managerii de companii, faptul că propria lor companie este numită “companie neagră” este un mare dezavantaj, în special în ceea ce privește recrutarea. Chiar dacă respectă legile muncii și conduc afacerea în mod corespunzător, dacă un angajat care a demisionat din cauza problemelor de relații interumane sau de capacitatea de a îndeplini sarcinile de serviciu scrie pe internet că este o “companie neagră”, acest lucru poate avea un impact negativ asupra activităților de recrutare viitoare.

Este posibil să ștergem descrierea de “companie neagră”?

https://monolith.law/reputation/delete-google-search[ja]

Pentru a înțelege această problemă, este necesar să examinăm argumentele și dovezi în funcție de cerințele specifice ale cazului de defăimare, modul în care a fost descris și situația internă a companiei.

Care sunt condițiile pentru defăimare

Defăimarea, pe scurt, se stabilește atunci când:

• Se menționează un fapt concret
• Această mențiune nu este adevărată

Condițiile exacte sunt explicate în detaliu în articolul de mai jos.

https://monolith.law/reputation/defamation[ja]

Ce înseamnă “fapte concrete”

Unul dintre criteriile pentru stabilirea defăimării este “prezentarea unui fapt”. Sensul cuvântului “fapt” aici diferă puțin de cel din limbajul cotidian. Un “fapt” se referă la “o chestiune concretă”, sau, în termeni specializați, “o chestiune care poate fi determinată ca fiind adevărată sau falsă prin dovezi”. De exemplu, afirmația “ramenul din acest restaurant este mai puțin gustos decât cel din restaurantul de peste drum” este pur și simplu o opinie bazată pe gustul personal. Nu este o chestiune de a decide care este mai gustos prin prezentarea de dovezi. Cu toate acestea, afirmația “ramenul din acest restaurant conține o cantitate mare de condimente chimice” este o chestiune care poate fi determinată ca fiind adevărată sau falsă prin prezentarea de dovezi, cum ar fi rețeta. În acest context, defăimarea poate fi stabilită doar pentru afirmații de genul celei din urmă.

Cu toate acestea, această distincție, adică dacă ceea ce este scris este “o chestiune care poate fi determinată ca fiind adevărată sau falsă prin dovezi”, nu este întotdeauna clară. Există multe cuvinte în lume care aparțin unei zone intermediare între “ceea ce este clar un fapt” și “ceea ce nu este clar un fapt”. “Compania neagră” este un exemplu tipic. Poate părea apropiat de “mâncarea este neplăcută” dacă este descris astfel, dar poate părea și apropiat de “mâncarea conține o cantitate mare de condimente chimice” dacă este descris în acest fel.

Definiții precise ale cuvintelor folosind dicționare

În astfel de cazuri, veți demonstra definiția unui cuvânt, spunând “acest cuvânt înseamnă asta (deci este un ‘fapt’)” prin ‘dovezi’. În acest context, ziarele și enciclopediile publicate de mari edituri și ziare sunt considerate dovezi convingătoare.

În cazul ‘companiilor negre’ (Japanese ‘Black Companies’), Asahi Shimbun, un mare ziar japonez, a definit recent ‘companiile negre’ ca ‘companii care forțează angajații să lucreze în condiții de muncă ilegale sau nefaste’. De asemenea, Shogakukan, în ‘Enciclopedia Japoniei (Nipponica)’, a definit-o ca ‘companii care impun angajaților norme excesive sau ore suplimentare de serviciu excesive, sau unde hărțuirea psihologică, hărțuirea, neplata salariilor etc. sunt normale’. Conform acestei definiții, ‘companiile negre’ pot fi identificate prin prezentarea de dovezi concrete, cum ar fi legalitatea condițiilor de muncă, existența și nivelul normelor, existența și durata orelor suplimentare de serviciu, starea de plată a salariilor etc. De fapt, există cazuri de judecată care au indicat că ‘existența unei ‘companii negre’ poate fi determinată prin dovezi, deci este o prezentare a faptelor’.

Este posibil să se determine existența sau inexistența faptului că societatea reclamantă este o ‘companie neagră’ prin dovezi, deci este o prezentare a faptelor și, de asemenea, o prezentare a faptelor care defăimează reputația societății reclamante în lumina definiției ‘companiei negre’.

Hotărârea Tribunalului Districtual Tokyo, 25 martie 2013 (Heisei 25)

Acest caz de judecată a judecat că descrierea ‘este chiar mai neagră’ este o prezentare a faptelor concrete, luând în considerare definiția ‘companiei negre’.

Afirmarea în funcție de “contextul” fiecărui caz concret

Desigur, în final, aceasta este o problemă care depinde de fiecare caz în parte. Este necesar să examinăm în detaliu descrierea în cazul respectiv și să determinăm dacă termenul “companie neagră” este folosit în sensul de “companie la care nu ar trebui să te angajezi” sau dacă este folosit într-un mod care sugerează că sunt comise încălcări ale legilor muncii. Și, nu este neapărat necesar ca aceasta să fie o descriere concretă a încălcărilor legilor muncii.

Chiar dacă nu există o descriere definitivă, dacă conținutul creează impresia că este adevărat, în funcție de atenția și interpretarea obișnuită a cititorului, nu se poate nega defăimarea.

Hotărârea Tribunalului din Tokyo, 19 octombrie 2009 (Heisei 21)

Există și astfel de precedente judiciare, și în final, “Dacă folosești termenul ‘companie neagră’ într-un context care creează impresia că este o companie unde sunt comise încălcări ale legilor muncii, acest lucru este echivalent cu a scrie fapte precum încălcarea legilor muncii”. De exemplu, există și următoarea hotărâre.

Titlul thread-ului în care este postat acest articol folosește termenul “companie neagră”, iar în plus față de faptul că termenul “companie neagră” este în general perceput ca o expresie care indică condiții de muncă severe și un mediu de muncă slab, descrierea acestui site web indică faptul că “rata de plecare este mare”, și există descrieri specifice despre condițiile de muncă și mediul de muncă, cum ar fi “fără pauză de prânz” și “deși fac peste 70 de ore de muncă suplimentară pe lună, doar aproximativ 60 de ore sunt înregistrate pe fluturașul de salariu” în alte postări din acest thread despre alte companii (…) Prin urmare, un cititor obișnuit care citește expresia “companie neagră” în acest thread poate înțelege suficient că “compania neagră” înseamnă “o companie care impune un mediu de muncă dur sau de muncă”.

Hotărârea Tribunalului din Tokyo, 22 decembrie 2016 (Heisei 28)

Această hotărâre este bazată pe faptele că:

• Pe același site, există descrieri care critică alte companii cu privire la pauze și ore suplimentare
• Pe același site, se afirmă că reclamantul este o “companie neagră”

Deci, judecata este că “în context, este echivalent cu a spune că există încălcări ale legilor muncii și altele similare cu privire la reclamant”.

Există și cazuri care devin probleme de defăimare de tip opinie-critică

Expresia “companie neagră” poate fi spusă, așa cum am menționat mai sus, în anumite contexte, că “se afirmă un fapt concret”, dar există și cazuri în care nu se poate spune acest lucru. În astfel de cazuri, devine o problemă de defăimare de tipul cunoscut sub numele de “defăimare de tip opinie-critică”. Detalii despre acest punct sunt explicate în detaliu în articolul de mai jos.

https://monolith.law/reputation/expressions-and-defamation[ja]

Ce înseamnă “în cazul în care nu este adevărat”

Chiar dacă sunt menționate aspecte concrete, dacă acestea sunt adevărate, în majoritatea cazurilor nu se poate vorbi de defăimare. Prin urmare, dacă o companie este etichetată ca fiind “toxică” și dorește să susțină că aceasta este “ilegală”, va trebui să argumenteze și să dovedească că “compania noastră nu este toxică”.

Dar ce fel de dovezi ar trebui să prezinte pentru a putea spune că “compania noastră nu este toxică”? Acest lucru depinde în cele din urmă de definiția “companiei toxice”. În conformitate cu definiția de mai sus, va trebui să argumenteze că “compania noastră nu se încadrează în această definiție”. De exemplu, argumentele ar putea fi următoarele:

Exemple de argumente că o companie toxică este defăimătoare

În cazul unor măsuri provizorii sau în instanță, argumentele ar putea fi, de exemplu, următoarele:

Postarea în cauză menționează că reclamantul este o “companie toxică”.
Aici, “compania toxică” se referă la “companii care impun angajaților norme excesive sau ore suplimentare de serviciu excesive, sau care au un mod de lucru cu un grad ridicat de ilegalitate, cum ar fi hărțuirea psihologică sau nerespectarea salariilor, care sunt normale” (K1). Prin urmare, dacă reclamantul este o companie toxică sau nu poate fi determinat prin dovezi și alte mijloace. De fapt, există cazuri în care s-a făcut o astfel de judecată (K2).
Prin urmare, menționarea faptului că reclamantul este o companie toxică, în mod clar, în conformitate cu definiția de mai sus, reduce evaluarea socială a reclamantului.
Cu toate acestea, reclamantul nu impune norme excesive sau ore suplimentare de serviciu excesive, nici nu practică hărțuirea psihologică sau nerespectarea salariilor. În acest sens, sistemul de salarizare al reclamantului nu include promovări bazate pe norme (K3), reclamantul a construit un sistem intern care nu permite orele suplimentare de serviciu (K4), și nu există niciun caz de muncă suplimentară ilegală în conformitate cu Legea Muncii (K5). În plus, reclamantul a stabilit un număr de telefon special pentru consultări în cadrul companiei pentru a preveni hărțuirea psihologică și hărțuirea (K6), nu au existat consultări privind aceste aspecte cel puțin în ultimul an (K7), iar salariile sunt plătite corespunzător (K8).
Prin urmare, nu există adevăr în această postare, iar aceasta defăimează reputația reclamantului și este ilegală.

Pentru procese și măsuri provizorii sunt necesare dovezi detaliate

În plus față de argumentele de mai sus, va trebui să pregătiți:

• Copii ale dicționarului (K1)
• Decizii judecătorești anterioare (K2)
• Regulamentul salarial (K3)
• Descrierea generală a sistemului implementat (K4)
• Cartelele de timp ale angajaților (K5)
• Explicații despre linia telefonică specială de consultare distribuită angajaților (K6)
• Înregistrările de răspuns ale liniei telefonice speciale de consultare (K7)
• Documente privind plata salariilor (K8)

Așadar, în cazul proceselor și măsurilor provizorii, sau în negocierile extrajudiciare care se desfășoară cu acestea în vedere, este necesar să se argumenteze faptele concrete și să se prezinte dovezi care să le susțină.

https://monolith.law/reputation/provisional-disposition[ja]

Dovada neadevărului și “demonstrația diavolului”

Afirmarea și dovedirea că “nu este adevărat” este, în general, dificilă. Acest lucru se datorează faptului că, în cele din urmă, este o dovadă a “inexistenței unui anumit lucru”, așa-numita “demonstrație a diavolului”.

Însă, “demonstrația diavolului” nu este deloc “imposibilă” din punct de vedere juridic.

Exemple de afirmare și dovedire a “demonstrației diavolului”

Să presupunem, de exemplu, un caz în care un angajat este numit și scris că “acest tip a fost arestat pentru hărțuire sexuală anul trecut” și vrea să susțină că “acest fapt nu este adevărat”. Este destul de dificil să furnizezi dovezi că “o anumită persoană nu a fost arestată”. Cu toate acestea, dacă acea persoană nu a lipsit niciodată de la muncă în anul respectiv, se poate considera prezentarea registrului de prezență care indică faptul că a primit “premiul pentru prezență perfectă”. Afirmarea este că “dacă ar fi existat un fapt că a fost arestat pentru hărțuire sexuală, nu ar fi putut să vină la muncă în acea perioadă, dar el a primit premiul pentru prezență perfectă, ceea ce înseamnă că un astfel de fapt nu există”.

Așadar, chiar și “demonstrația diavolului”, de exemplu, dovedirea că “o anumită persoană nu a fost arestată”, nu este imposibilă din punct de vedere juridic. Trebuie doar să gândești un “fapt care contrazice existența acelui fapt” și să furnizezi dovezi pentru acesta. “Dacă ar fi existat un fapt că a fost arestat pentru hărțuire sexuală, faptul că a primit premiul pentru prezență perfectă contrazice acest lucru”.

Afirmarea și dovedirea că nu este o “companie neagră”

Același lucru este valabil și pentru cazul unei “companii negre”. “O companie neagră este definită în mod specific astfel, dar dacă compania noastră ar fi o astfel de companie, acest fapt nu ar putea exista, și având în vedere că acest fapt există cu dovezi, compania noastră nu este o companie neagră” – este suficient să pregătești o logică coerentă și dovezi care să o susțină.

Dacă pregătești astfel de afirmații și dovezi cu precizie, poți susține că “este defăimare”, și poți solicita ștergerea postării respective sau dezvăluirea adresei IP și a numelui și adresei autorului.

În biroul nostru, prezentăm în articolul de mai jos un caz în care am primit o decizie că “postarea care spune că ‘este negru și în interior’ este ilegală”.

https://monolith.law/reputation/illegal-posting-black-companies-in5ch[ja]

Dintre acestea, identificarea autorului este în special complexă. Detaliile despre acest lucru sunt explicate în articolul de mai jos.

https://monolith.law/reputation/disclosure-of-the-senders-information[ja]